Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Mihai Turcu
Membrii Comisiei Europene au refuzat Ungariei dreptul de a accesa un miliard de euro din fondurile europene din cauza eșecului reformelor anticorupție, susține Deutsche Welle. Aceștia au retras dreptul Ungariei la un miliard de euro din fonduri europene, după ce autoritățile de la Budapesta nu au implementat reformele necesare pentru combaterea corupției. Este prima dată în istoria UE când o astfel de măsură este aplicată. În 2022, reprezentanții Uniunii Europene au inițiat proceduri de „condiționalitate” împotriva Ungariei, blocând plățile din cauza încălcării normelor privind achizițiile publice și a lipsei de transparență. Deși autoritățile maghiare au acceptat unele reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor, iar o tranșă de 1 miliard de euro a expirat la sfârșitul lui 2024.
Autoritățile poloneze și-au asumat prioritizarea securității după preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, informează Euronews. Reprezentanții polonezi au preluat președinția rotativă de șase luni a Consiliului Uniunii Europene, marcând a doua oară în istoria țării când ocupă această poziție. Sub sloganul „Securitate, Europa!”, Polonia și-a propus să consolideze securitatea europeană în toate dimensiunile: externă, internă, economică, energetică, alimentară și sanitară. Pe parcursul mandatului, autoritățile poloneze vor organiza peste 300 de întâlniri oficiale, 22 de consilii informale ale miniștrilor UE și aproximativ 200 de evenimente culturale. Preluarea președinției este văzută ca o oportunitate pentru Polonia de a-și reafirma angajamentul față de valorile europene, după o perioadă tensionată sub guvernarea conservatoare a partidului Lege și Justiție.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a avertizat asupra impactului „drastic” al opririi gazului rusesc către Uniunea Europeană, susține Politico. Acesta a declarat că oprirea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina va avea consecințe drastice asupra Uniunii Europene, dar nu și asupra Rusiei. Autoritățile ucrainene au refuzat să prelungească un acord de tranzit cu Gazprom, care permitea livrările de gaz către Europa Centrală prin conductele sale, în ciuda solicitărilor reprezentanților Slovaciei și Ungariei. Acordul, în vigoare de decenii, a expirat pe 1 ianuarie. Fico, care s-a întâlnit recent cu Vladimir Putin la Moscova pentru a discuta despre livrările de gaz, a avertizat că această decizie va crește costurile energiei în UE și va afecta competitivitatea blocului. Premierul slovac a amenințat cu „măsuri reciproce” împotriva Ucrainei, inclusiv oprirea exporturilor de electricitate către aceasta.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a promis creșterea bugetului apărării pe fondul amenințărilor din partea Chinei, afirmă Associated Press. Acesta a declarat în discursul său de Anul Nou, că statul insular își va consolida apărarea în fața intensificării presiunilor chineze, subliniind că Taiwanul reprezintă o „linie de apărare a democrației” la nivel global. Lai a acuzat China, alături de Rusia, Coreea de Nord și Iran, că subminează ordinea internațională punând în pericol pacea și stabilitatea atât în zona Indo-Pacifică cât și în întreaga lume. Autoritățile chineze revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său și au avertizat că vor anexa teritoriul prin forță, dacă este necesar. Reprezentanții taiwanezi au răspuns asumându-și reformarea armatei și achiziționarea de arme din SUA, cel mai important aliat neoficial al Taiwanului.
Autoritățile iraniene au anunțat organizarea de discuții privind problematica energiei nucleare cu reprezentanții Franței, Marii Britanii și Germaniei pe 13 ianuarie, conform Al Jazeera. Kazem Gharibabadi, ministrul adjunct de externe al Iranului, a confirmat data negocierilor, precizând că acestea vor continua discuțiile din noiembrie, organizate după o rezoluție sprijinită de membri ai statelor europene, ce criticau cooperarea limitată a Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). În replică la această rezoluție, autoritățile din Teheran au anunțat instalarea de centrifuge suplimentare pentru îmbogățirea purității uraniului. Reprezentanții țărilor europene au acuzat Iranul că a crescut stocurile de uraniu la niveluri „fără justificare civilă credibilă”, iar AIEA a raportat că Iranul îmbogățește stocurile de uraniu până la o puritate de 60%, apropiindu-se periculos de nivelurile necesare pentru arme nucleare.
Guvernul din Coasta de Fildeș a anunțat începerea retragerii forțelor franceze din țară, declară Deutsche Welle. Astfel, a fost marcat sfârșitul unei prezențe militare de decenii. Decizia, comunicată de președintele Alassane Ouattara în discursul său de final de an, a reflectat o tendință mai largă în Africa de Vest de a reduce legăturile militare cu Franța, fostă putere colonială. În ultimii doi ani, Franța a fost nevoită să-și retragă trupele din mai multe țări din regiune, inclusiv Mali, Burkina Faso și Niger, pe fondul loviturilor de stat și al sentimentului anti-francez în creștere. Unele dintre aceste națiuni au început să caute relații mai strânse cu China și Rusia. Recent, Senegalul și Ciadul au solicitat, de asemenea, retragerea trupelor franceze. Ciadul, un aliat important al Franței în lupta împotriva militanților islamici, reprezenta ultima poziție strategică a Franței în regiunea Sahel. În prezent, forțele franceze mai sunt prezente doar în Djibouti și Gabon.
Un atac violent, clasificat drept terorist, a avut loc pe Bourbon Street din New Orleans, publică Euronews. Un bărbat a intrat cu un camion în mulțimea adunată pentru a sărbători Anul Nou. Zece persoane au fost ucise, iar alte 30 au fost rănite. Suspectul a tras asupra poliției din vehiculul său, rănind doi polițiști, înainte de a fi ucis într-un schimb de focuri. FBI-ul a clasificat incidentul drept „un act de terorism”, dar nu a oferit informații clare despre motivațiile atacatorului. Ulterior, autoritățile au investigat și un posibil dispozitiv exploziv descoperit la fața locului, însă nu au confirmat natura acestuia. Zona era aglomerată datorită sărbătorilor de Anul Nou și a unui eveniment sportiv programat în apropiere. Răniții au fost transportați la mai multe spitale locale, iar autoritățile au continuat investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului.
Guvernul belgian a interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință, informează The Guardian. Astfel, Belgia a devenit prima țară din UE care a adoptat o astfel de măsură. Decizia a fost justificată prin riscurile pentru sănătate și mediu. Ministrul Sănătății, Frank Vandenbroucke, a catalogat aceste produse drept periculoase și a evidențiat prezența substanțelor chimice toxice în compoziția lor. Interdicția face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a numărului de fumători în Belgia, cu obiectivul de a ajunge la zero noi fumători până în 2040. Alte măsuri includ interzicerea fumatului în locuri publice, precum terenuri de sport sau parcuri, și limitarea vânzării produselor din tutun în supermarketuri mari. În paralel, orașul italian Milano a interzis fumatul în spații exterioare aglomerate, extinzând o reglementare din 2021. Decizia a vizat îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății publice, într-un context în care 24% din populația italiană continuă să fumeze, conform datelor din 2024. Aceste inițiative reflectă eforturi mai largi de combatere a fumatului în Europa.
Cinci persoane au murit în Germania în urma accidentelor legate de materialele pirotehnice în noaptea de revelion, confirmă Euronews. Doar în Berlin, peste 400 de persoane au fost arestate în timpul unor revolte. Printre victime s-au numărat un tânăr de 24 de ani, care a decedat după explozia prematură a unui dispozitiv artizanal lângă Geseke, și doi bărbați care au murit ținând artificii ce au explodat în mâinile lor. În Hamburg, un alt tânăr de 20 de ani a fost ucis de o petardă artizanală. În Berlin, confruntările au dus la rănirea a 30 de polițiști și a unui pompier. Forțele de ordine din alte regiuni au fost desfășurate pentru a preveni escaladarea violențelor. Oficialii au cerut interzicerea artificiilor private, motivând atacurile anterioare asupra serviciilor de urgență. Ministrul de Interne, Nancy Faeser, a condamnat revoltele, promițând sancțiuni severe. Primărița Berlinului, Franziska Giffey, a anunțat că va aborda posibilitatea unei interdicții parțiale a artificiilor împreună cu guvernul local.
Ministrul de externe sirian, Asaad Hassan al-Shaibani, a evidențiat într-un interviu obiectivele și provocările noii administrații interimare din Siria, declară Al Jazeera. Acest guvern a preluat puterea după înlăturarea lui Bashar al-Assad. al-Shaibani a susținut că sancțiunile impuse de state precum SUA, Canada și Uniunea Europeană, inițial menite să sprijine populația, și-au pierdut utilitatea, având în vedere schimbările recente. Administrația, condusă de Ahmed al-Sharaa, urmează să organizeze pe o conferință de dialog național pentru a defini planurile de viitor ale țării. Al-Shaibani a anunțat intenția de a reface relațiile internaționale, subliniind importanța reluării cooperării cu SUA și reintegrării în Liga Arabă. Vizita unor oficiali americani la Damasc în decembrie 2024 a marcat un progres, cu ridicarea recompensei pentru al-Sharaa și deschiderea către dialog. Totuși, noii lideri s-au confruntat cu provocări majore, inclusiv gestionarea unei economii afectate de corupția regimului anterior. Sirienii așteaptă măsuri concrete, precum majorarea salariilor, pentru a-și recâștiga încrederea în conducere.
