Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelensky, a declarat că trebuie accelerat procesul de fortificare ale liniilor frontului, relatează BBC. Aceste declarații au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu comandanții fronturilor din punctele de presiune din sudul și din vestul statului, președintele punând accentul asupra fortificării defensivei din zonele respective. Zelenski a anunțat că „în toate sectoarele importante, unde înarmarea este necesară, trebuie să accelerăm construcția de structuri”. Declarațiile președintelui vin în contextul în care trupele rusești încearcă să înconjoare orașul Adviika și plănuiesc să atace și regiunile sudice Herson și Zaporojie. Zelenski a mai anunțat și că va acorda „atenție maximă” orașelor din est din regiunea Donețk, dar și asupra frontului de apărare din nord-est dintre Kupeansk și Lyman. Fortificațiile din regiunea din jurul capitalei Kiev vor fi, de asemenea, întărite. Temperaturile scăzute afectează eficacitatea militarilor, liderul ucrainean descriind perioada drept „o nouă fază a războiului”.
Regele Marii Britanii, Charles al III-lea a ținut un discurs în cadrul summit-ului de mediu de la Dubai legat de consecințele schimbărilor climatice, informează CNN. Regele Charles al III-lea a participat pentru prima dată la conferința de mediu World Climate Action Summit din cadrul summit-ului COP28 din Dubai. Acesta a ținut un discurs de deschidere în fața mai multor lideri politici în care a atras atenția că semnalele de alarmă ale unei crize climatice sunt ignorate și că lumea se îndreaptă către un „teritoriu periculos și necunoscut”. De asemenea, Regele Charles a mai adăugat că „a fost realizat un progres important, dar suntem îngrozitor de departe”. În discursul său, a făcut referire la mai multe dezastre naturale care s-au petrecut pe parcursul acestui an, cum ar fi incendiile de vegetație din Canada, inundațiile din Pakistan și Bangladesh și seceta din Africa de Est. Regele a cerut ca mai multe măsuri să fie puse în aplicare, precum creșterea finanțării publice, dar și private în lupta contra crizei climatice și pentru a crește numărul celor care folosesc energie reutilizabilă.
Congresul din El Salvador a aprobat cererea de suspendare din funcție a președintelui Nayib Bukele, conform Deutsche Welle. Cererea de suspendare din funcție a fost înaintată de către Bukele cu scopul de a pregăti campania electorală pentru alegerile de anul viitor. Congresul a comunicat că Nayib Bukele va putea să părăsească postul de președinte pentru o perioadă de 6 luni, perioadă în care acesta nu va primi salariu, însă își va menține toate prerogativele actuale. Atribuțiile sale vor fi preluate de către Claudia Rodriguez, șefa Directoratului Național al Lucrărilor Municipale. A fost aprobată, de asemenea, și cererea de suspendare a funcției prim-ministrului Félix Ulloa, care va candida alături de Bukele, reprezentând partidul Noile Idei. Parlamentarii au votat și ca președintele să îsi păstreze imunitatea, astfel acesta neputând fi cercetat penal pe parcursul celor 6 luni. Nayib Bukele va candida pentru un nou mandat de președinție, după ce Curtea Supremă a promulgat o măsură prin care Bukele să poată fi reales.
Un deținut din închisoarea federală a fost acuzat de tentativă de omor asupra fostului polițist, Derek Chauvin, relatează AP News. John Turscak a fost pus sub acuzare după ce acesta a încercat să-l ucidă pe Derek Chauvin, fostul polițist care l-a ucis pe George Floyd. Acesta l-a înjunghiat pe Chauvin de 22 de ori în biblioteca Institutului de Corecție Federală din Tucson, Arizona cu un cuțit improvizat, conform declarațiilor procurorilor. Turscak a mărturisit ofițerilor de corecție că l-ar fi ucis pe Chauvin dacă nu ar fi intervenit atât de repede. De asemenea, acesta a mai mărturisit ulterior că l-a atacat pe Chauvin cu ocazia Black Friday, la o zi după Ziua Recunoștinței, ca o conexiune simbolică cu mișcarea Black Lives Matter, dar și cu simbolul „Mâinii Negre” asociat cu mafia mexicană din care Turscak a făcut parte. Derek Chauvin a fost transferat la penitenciarul din Arizona de la o închisoare de maximă securitate din Minnesota, acesta având o sentință de 21 de ani de închisoare pentru violarea drepturilor civile ale lui George Floyd, dar și o sentință de 22 de ani și jumătate pentru omor de gradul al doilea.
Consiliul de Securitate al ONU a anunțat că va vota eliminarea restricțiilor privind accesul la armament al Somaliei, conform Al Jazeera. Consiliul de Securitate al ONU a decis să supună la vot înlăturarea restricțiilor privind livrarea de armament către guvernul Somaliei. Restricțiile inițiale au fost impuse acum mai bine de 30 de ani, în anul 1992, pentru a opri consecințele conflictelor locale. Un corp format din 15 persoane va adopta două rezoluții, conform diplomaților. Prima rezoluție presupune înlăturarea tuturor restricțiilor privind livrarea de armament, iar a doua presupune reimpunerea restricțiilor privind armamentul pentru grupul al-Shabab. Rezoluțiile fac referire și la numărul de locuri de depozitare în siguranță a muniției și armamentului și încurajează construirea, reabilitarea și folosirea unor depozite sigure. Guvernul Somaliei a înaintat la ONU mai multe cereri de retragere a restricțiilor pentru a putea lupta contra grupului al-Shabab, care dorește să preia puterea.
Planurile de întâlnire dintre Masih Alinejad, activistă iraniană exilată, și oficiali germani au eșuat după ce guvernul a insistat asupra confidențialității, declară Politico. Alinejad, luptătoare pentru democrație și drepturile femeilor, a respins această condiție, afirmând că este mândră de susținerea pe care o prezintă față de poporul ei. Ea a criticat politica germană, evidențiind lipsa acțiunilor concrete în sprijinul feminismului, în contrast cu orientările Ministerului German de Externe. Oficialii germani au susținut acordul prealabil privind confidențialitatea, exprimând regretul față de refuzul Alinejadei de a continua discuția. Alinejad, recunoscută ca o voce critică a regimului iranian, a fost recent inclusă în lista Femeilor Anului 2023 a revistei TIME. Ea a avut întâlniri publice cu oficiali germani însă a respins ideea unei întâlniri secrete.
Filipine a inaugurat o bază a gărzii de coastă pe insula disputată Thitu pentru monitorizarea navelor în Marea Chinei de Sud, informează Deutsche Welle. Manila acuză China că încearcă să intimideze în regiunea arhipelagului Spratly. Garda de Coastă filipineză a observat nave de război și vase de miliție chinezești în apropierea insulei, principala sa poziție strategică în zonă. Noua facilitate va utiliza radar, comunicații prin satelit și camere pentru supravegherea apelor din jur. Incidentele dintre navele chineze și cele filipineze s-au intensificat, generând temeri privind un conflict mai amplu. Insula Thitu/Pag-asa, locuită de aproximativ 200 de persoane, servește drept punct de pretenție teritorială pentru Filipine în regiune. China și alte țări rivale revendică părți din Marea Chinei de Sud, o rută comercială care produce peste peste 3 trilioane de dolari pe an.
Șeful de cabinet al Ministerului Agriculturii din Paraguay, Arnaldo Chamorro, a fost demis după ce a recunoscut că a fost înșelat să semneze un memorandum de înțelegere cu o entitate fictivă, “Statele Unite ale Kailasa”, publică Deutsche Welle. Acest memorandum, deși avea ștampila și sigiliul oficial al ministerului, a fost respins de către autoritățile din Paraguay, considerat fără valoare oficială. Entitatea fictivă este asociată cu Nithyananda, liderul unui cult hindus și presupusul lider al acestei entități. Nithyananda este căutat în India pentru diverse infracțiuni, inclusiv acuzații de infracțiuni sexuale, dar locația sa rămâne necunoscută. Această entitate fictivă a generat controverse și confuzie, fiind implicată în diverse incidente în care oficiali sau persoane publice au fost înșelați să semneze acorduri sau să acorde întâlniri.
Guvernul venezuelan se pregătește pentru un referendum privind dreptul asupra regiunii Essequibo, contestată între Guyana și Venezuela, afirmă France24. Zona adăpostește resurse petroliere considerabile și reprezintă o parte semnificativă din Guyana. Brazilia a intensificat operațiunile de apărare în zona graniței nordice, consolidând prezența militară. Curtea Internațională de Justiție a ONU a cerut Venezuelei să se abțină de la acțiuni ce ar putea modifica situația teritorială actuală. Guyana a solicitat să oprească referendumul, afirmând că acesta reprezintă o „amenințare existențială”. Disputa, veche de decenii, a escaladat după descoperirea de petrol în Essequibo în 2015 de către ExxonMobil, transformând Guyana în țara cu cele mai mari rezerve de petrol per cap de locuitor. Conflictele de frontieră au implicat și Brazilia, vecină cu ambele țări, generând preocupări diplomatice pentru administrația braziliană.
Argentina a respins aderarea la grupul BRICS, conform declarației viitorului ministru de externe, Diana Mondino, subliniind decizia guvernului condus de președintele nou ales, Javier Milei, declară Politico. În urma invitației la summitul anual BRICS din Johannesburg, țara sud-americană a fost una dintre cele șase invitate să se alăture blocului împreună cu alte state precum Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Deși fostul președinte, Alberto Fernández, a văzut invitația drept o „mare oportunitate” pentru expansiunea piețelor și atragerea investițiilor. Cu toate acestea, Milei, noul președinte, a adoptat o poziție drastic diferită. Acesta a criticat în termeni duri Brazilia și China, numindu-l pe liderul brazilian un „comunist furios” și comparând guvernul chinez cu un „asasin”, promițând să schimbe fundamental politica externă a Argentinei.
