Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu
TITLURILE ZILEI
Luptătorii rebeli din Alep au lansat o operațiune militară majoră menită să spargă un asediu de săptămâni întregi de-a lungul coastei de Est care este controlată de opoziție, relatează The Guardian. Aproximativ 250.000 de civili trăiesc pe teritoriul controlat de rebeli. Zona a fost supusă unei campanii de bombardamente aeriene brutale ale forțelor lui Bashar al-Assad și aliații săi ruși, care a distrus mai multe așezări inclusiv ultimele spitale din zonă. Un elicopter rus a fost doborât la aproximativ 25 mile la sud de Alep, luni dimineața omorându-i pe toți cei cinci oameni aflați la bord, în cel mai ucigător atentat la adresa Moscovei de când a intervenit în război. Ministerul Apărării a declarat că Mi-8 se îndrepta spre baza aeriană Latakia a Rusiei după ce livraseră ajutoare în oraș. Observatorul sirian pentru Drepturile Omului și a organizație din Marea Britanie care monitorizează conflictul, a descris campania ca fiind cea mai mare ofensivă militară lansată de rebeli împotriva forțelor guvernamentale din ultimii ani. Lupta pentru a sparge asediul este prima ofensivă majoră de a implica Jabhat Fatah al-Sham, gruparea jihadistă, cunoscută sub numele de Jabhat al-Nusra până săptămâna trecută, când a spus că a rupt legăturile cu comanda centrală Al-Qaida. Observatorii se așteaptă ca Nusra să creeze legături mai strânse cu grupurile de opoziție care luptă pentru a-l răsturna pe Assad, deși puțini cred că aceștia vor renunța la ideologia lor. Kremlinul a declarat că va deschide “coridoare umanitare”, menite să permită civililor să fugă și soldaților rebeli să se predea într-un efort de a înăbuși rebeliunea. Dar propunerea a fost considerată impracticabilă și doar câteva zeci de familii par să fi părăsit teritoriul asediat. “Deplasarea forțată a populației din Alep este o crimă de război comisă de regimul sirian și un membru permanent al Consiliului de Securitate [ONU]” a declarat Riyad Hijab, șeful HNC. Alep este un câmp de luptă de când opoziția l-a luat cu asalt în 2012, preluând controlul, acesta fiind al doilea oraș ca mărime din Siria. Pierderea acestuiaa ar fi o lovitură zdrobitoare pentru rebeli, o înfrângere ireversibilă care ar cimenta controlul lui Assad asupra centrelor urbane ale națiunii.
În ultimii ani, Mexicul se confruntă cu un număr mare de violențe, de crime și de traficanți de droguri, relatează BBC. Poliția din orașul mexican Acapulco spun că opt oameni au fost ucişi duminică și corpurile altor trei persoane au fost găsite într-un mormânt de mică adâncime. Orașul, care este unul dintre locurile turistice cele mai populare din Mexic, a înregistrat o creștere a violenței în ultimii ani, bandele criminale luptă pentru controlul asupra activităților ilegale. Potrivit unui raport recent, orașul este acum cel mai periculos din punct de vedere al violenţelor din Mexic. Guvernul vrea să aducă orașul înapoi la fosta sa popularitate. Procurorul de stat, Guerrero, a avertizat că există o creștere a incidentelor violente în mai puțin de două săptămâni după întemnițarea unui lord al drogurilor locale. El a spus că prinderea lui David Analco Palma, alias El Deivid, ar crea “o reacție” și o “remaniere” printre criminalii activi în zonă. În luna iulie, guvernul mexican a anunțat un plan pentru a “restaura gloria” orașului, care a fost cândva o destinație populară printre celebrități și vedetele de film de la Hollywood. În ciuda arestărilor unui număr de criminali, guvernul s-a străduit să reducă nivelurile ridicate de crimă, Mexic fiind unul dintre statele cele mai afectate de comercializarea și consumul de droguri.
Un hotel din Kabul a fost zguduit de bombe. Talibanii au revendicat o explozie care a avut loc într-un hotel din Kabul, Afganistan, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu bombă care încearcă să destabilizeze națiunea sfâșiată de război, relatează CNN. După explozie, trei atacatori sinucigași înarmați au încercat să intre în hotel, dar au fost prinși de către poliție, relatează Sediq Sediqqi, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne Afgan. Doi dintre atacatori au murit în urma focurilor de armă trase de către poliție, iar al treilea s-a aruncat în aer. Un ofițer de poliție a fost ucis și alți patru au fost răniți în atac. Talibanii au revendicat majoritatea atacurilor din Asia Centrală, dar ISIS a revendicat atacul sinucigaș carea a avut loc în urmă cu o săptămână la Kabul, fiind uciși cel puțin 80 de oameni și mai mult de 200 de răniți în timpul unui protest al hazarilor, un grup minoritar șiit. Hazarii sunt un popor persan care trăiesc în principal în centrul Afganistanului. Numeroasele răpiri și atacuri cu bombă ale talibanilor au sporit temerile de securitate din Kabul. Diplomaților din SUA și nu numai care participă la misiuni diplomatice li s-a interzis să călătorească pe șoseaua care duce spre aeroportul internațional, în schimb aceştia sunt transportați cu elicopterul.
Femeile din Columbia luptă pentru drepturile lor, dorind să ocupe din ce în ce mai multe locuri în armată, miliție, astfel viitorul combatantelor FARC este un alt subiect de negociere pentru menținere a a păcii. De curând a fost semnat un acord între Guvernul Republicii Columbia şi Forţele Armate Revoluţionare Columbiene (FARC) privind încetarea definitivă a focului, încheierea ostilităţilor, depunerea armelor, garanţiile de securitate şi lupta împotriva organizaţiilor criminale, relatează Le Monde. Pacea din Columbia este de asemenea o ,,afacere a femeilor”- “Noi femeile ne-am revoltat, ne-am luptat ca niște bărbați. Odată ce pacea a fost semnată, vom continua să luptăm împotriva nedreptății sociale și să apărăm drepturile femeilor “, spune tânăra comandant de gherilă Manuela Marin. Acordul de pace definitiv dintre Forțele Armatei Revoluționare din Columbia (FARC, care este mai mult de stânga) și guvernul lui Juan Manuel Santos ar trebui să fie semnat în următoarele săptămâni după aproape patru ani de negocieri. “Acordul ia în considerare situația specifică a femeilor și este o premieră mondială: acest acord de pace ne preocupă foarte mult”, spune Maria Paulina Riveros, un membru al echipei de negociere din cadrul Guvernului. 40% din personalul organizației armate sunt femei, dar conducerea FARC rămâne de sex masculin. “Când FARC a fost creat în 1964, au existat 48 de bărbați și două femei”, spune dna Marin. În prezent, 40% din personalul organizației armate sunt femei, care lucrează în miliție și în armată. În cadrul armatei columbiene, proporția este mai mică de 5%, conducerea FARC fiind reprezentată de persoane de sex masculin. De puțin timp, mai exact din data de 23.06.2016, Columbia a pus capăt războiului civil. Gherila marxistă FARC şi guvernul columbian au semnat la Havana un armistiţiu definitiv. Textul a fost semnat în capitala Cubei în prezenţa preşedintelui columbian, al liderului gherilei și al secretarului general ONU, al reprezentanţilor ţărilor din Cuba şi Norvegia care au mediat negocierile, astfel războiul care a durat o jumătate de secol mai exact din 1964, a luat sfârșit, Columbia axându-se pe menținerea păcii, dezvoltării şi prosperității.
O nouă lege privind securitatea din Malaezia a fost promulgată pe fondul unor controverse cu privire la respectarea drepturilor omului, relatează Al Jazeera. Actul de securitate națională permite percheziția și arestarea fără mandat, confiscarea proprietății și interdicții privind demonstrațiile. Legislația privind securitatea a intrat în vigoare luni în Malaezia, criticii spunând că legea este “draconică”, aceasta amenințând democrația și ar putea fi folosită împotriva oponenților primului-ministru. Actul din cadrul Consiliului Național de Securitate a fost sprijinit în parlament în decembrie de către guvernul primului-ministru Najib Razak, acestuia cerândui-se demisia în urma unui scandal de corupție. Legislația oferă guvernului puterea să declare legea marțială în domenii considerate a fi sub “amenințare de securitate”. Criticii îl acuză pe Najib și guvernul său de adoptarea acestei legi și a legislației dure. “Legea va băga cu siguranță frica în oameni care au plănuit să participe la protestele de stradă”, a spus Wan Wan Saiful Jan, șeful Institutului pentru Democrație și Afaceri Economice. Legislația permite Consiliului Național de Securitate condus de primul-ministru să suspende libertățile civile, oferind forțelor de securitate putere de căutare, sechestrare și arestare. Najib a apărat legea susținând că aceasta are drept obiectiv lupta împotriva terorismului, a corupției. Cu toate acestea “Sunt preocupat de faptul că actul mai încurajează încălcări ale drepturilor omului” susține Laurent Meillan, șeful interimar al Biroului pentru Drepturile Omului de la ONU pentru Asia de Sud-Est. Partidul de guvernământ al lui Najib a controlat strict Malaezia; acest stat din 1957 se confruntă din ce în ce mai mult cu acuzații de corupție și de represiune. Autoritățile din mai multe țări investighează acuzațiile potrivit cărora fondul de investiții deținute de stat ,,Malaysia Dezvoltare Berhad” sau 1MDB ar fi fost jefuit în urmă cu mai mulți ani. În plus, Najib a mușamalizat corupţia din cadrul partidului de guvernământ, a sabotat probele, a arestat informatori și jurnaliști. Agențiile în domeniul drepturilor omului și a altor drepturi din cadrul ONU consideră că actualul Consiliu Naţional de Securitate are un potențial ruşinos, reprezentând o ameninţare în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor omului.
