Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 14 septembrie în lume – Organizația Mondială a Sănătății a alocat 2 milioane de dolari pentru a sprijini victimele inundațiilor din Libia, un tribunal din Bangladesh a condamnat doi activiști pentru drepturile omului, iar Agenția Națională pentru Frecvențe din Franța (ANFR) a efectuat teste de radiații asupra iPhone 12
Susă foto: AFP

A fost 14 septembrie în lume – Organizația Mondială a Sănătății a alocat 2 milioane de dolari pentru a sprijini victimele inundațiilor din Libia, un tribunal din Bangladesh a condamnat doi activiști pentru drepturile omului, iar Agenția Națională pentru Frecvențe din Franța (ANFR) a efectuat teste de radiații asupra iPhone 12

Material realizat de Mihai-Marco Percă, Teodora Anca și Emanuel Zota

 

Oficialii chinezi au adus acuzații împotriva Uniunii Europene, în urma inițierii unei investigații privind subvențiile acordate producătorilor de mașini electrice chinezești, anunță Politico. Declarația a fost făcută după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că această investigație este necesară pentru a proteja piața europeană și pentru a corecta presupusele distorsiuni cauzate de aceste subvenții. În funcție de deznodământul acestor negocieri, blocul comunitar ar putea impune taxe suplimentare pentru mașinile importate din China. Ancheta privind subvențiile chinezești pentru mașinile electrice va fi un subiect central al dialogului economic și comercial la nivel înalt dintre UE și China, programat pentru 25 septembrie. Această discuție va avea loc înainte de un summit bilateral programat pentru sfârșitul acestui an.

Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani, conform Radio Free Europe. Fostul vicepremier al Moldovei, Constantin Tampiza, a făcut anunțul, dezvăluind că Snegur a fost răpus de o afecțiune medicală. Mircea Snegur a avut o carieră politică de mare importanță, ocupând poziții cheie în istoria Republicii Moldova. La 3 septembrie 1990, Snegur a devenit primul președinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, iar un an mai târziu, la 27 august, a proclamat independența țării. Ulterior, a semnat un acord alături de președintele Rusiei de atunci, Boris Elțîn, pentru a pune capăt conflictului din Transnistria.

Autoritățile din statul indian Kerala au luat măsuri împotriva focarului de virus Nipah, relatează CNN. Mai multe școli au fost închise, iar populația a fost testată pentru a detecta prezența agentului patogen. Virusul Nipah se poate transmite de la animale la om, iar ulterior direct între oameni. Nu există vaccin, iar tratamentul vizează ameliorarea simptomelor apărute drept urmare a infectării. Virusul a fost descoperit pentru prima dată în timpul unui focar petrecut între 1998 și 1999 în Malaiezia, în care aproape 300 de persoane au fost infectate și peste 100 au decedat, conform informațiilor furnizate de CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor).

Ministerul taiwanez al Apărării a emis o avertizare în legătură cu creșterea semnificativă a activităților militare chineze în apropierea Taiwanului, informează Deutsche Welle. Conform oficialilor taiwanezi, în ultimele 24 de ore, au fost detectate 68 de avioane de război chineze și 10 nave militare în zonele adiacente țărmurilor Taiwanului. Anterior autoritățile statului parțial recunoscut au lansat acuzații conform cărora guvernul de la Beijing încearcă să provoace noi tensiuni în regiune, pe care acesta din urmă o consideră a fi parte integrantă a Chinei. Conflictul dintre Taiwan și China a început în urma războiului civil chinez din anii 1940, în urma căruia Taiwanul s-a separat de China comunistă, acesta a rămas o problemă nerezolvată cu implicații internaționale semnificative.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit cu omologul său, Albin Kurti, pentru a discuta despre situația securității din regiune , dar și despre îmbunătățirea relațiilor bilaterale, menționează Al Jazeera. Întâlnirea de la Bruxelles dintre cei doi a fost mediată de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell. Ultima întâlnire dintre cei doi oficiali s-a încheiat fără să producă vreun rezultat concret. În 2008, Kosovo, o regiune în care majoritatea populației este alcătuită din etnici albanezi, care au proclamat independența într-un mod unilateral.Serbia consideră în continuare provincia o parte integrantă din propriul teritoriu, chiar dacă că a pierdut controlul asupra ei în urma războiului din 1998-1999.

Ministerul Afacerilor Externe din Tunisia a refuzat ca o misiune diplomatică formată din cinci europarlamentari să intre în țară, raportează Euronews. Cei cinci europarlamentari urmau să se întâlnească cu lideri sindicali, membri ai opoziției și lideri ai ONG-urilor. Decizia adresată printr-o scrisoare Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European a venit ca o supriză pentru oficiali. În aprilie, ultima misiune diplomatică argumenta că Tunisia se îndreptă către un progres privind drepturile omului și a proceselor democratice. Uniunea Europeană are un acord pentru împiedicarea migrației cu Tunisia, deși este o decizie criticată în contextul cazurilor de rasism și tratement abuziv al migranților de către autoritățile de la Tunis.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a anunțat inițial,  într-o postare pe Twitter, eliberarea unei așezări strategice din apropierea Bakhmut-ului, potrivit Kyiv Post.  La puțin timp după anunțul oficialului ucrainean, Brigada a III-a de Asalt a adăugat însă faptul că în sat încă se dau bătălii grele, iar acesta din urmă nu este eliberat. Pe pagina de Telegram Brigada a mai adăugat că aceste informații au un efect dăunator asupra operațiunilor întreținute de aceștia pe front. Într-o altă postare, Maliar clarifica faptul că informațiile primite de către aceasta au fost greșite, iar că în acest moment trupele ucrainene au făcut pași importanți pentru eliberare, însă încă au loc lupte la fața locului. bătăliile încă se duc.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a alocat 2 milioane de dolari din fondul său de urgență pentru a sprijini victimele inundațiilor din estul Libiei, relatează France 24. Totodată, o serie de organizații umanitare s-au mobilizat rapid în urma apelului de ajutor lansat de primarul orașului Derna, care a dezvăluit că numărul victimelor din orașul devastat de inundații a atins cifra alarmantă de 20,000. Mai mulți martorii au comparat fenomenul cu un tsunami, dată fiind intensitatea inundațiilor. Specialiștii susțin că ceea ce s-a întâmplat în Libia ar putea fi rezultatul încălzirii globale. Inundațiile catastrofale au fost al doilea dezastru major care a lovit Africa de Nord în ultimele zile, după ce un cutremur cu magnitudinea de 6,8 a ucis aproape 3.000 de persoane vinerea trecută în Maroc.

Doi diplomați americani au fost expulzați de către autoritățile ruse, fiind acuzați de spionaj, relatează Al Jazeera. Inculpații, denumiți Jeffrey Sillin și David Bernstein, au fost acuzați de colaborare cu Robert Shonov, un fost consul american, care a fost de asemenea condamnat pentru presupusa sa implicare în acțiuni de spionaj. Totodată, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Rusia, Lynn Tracy, a transmis faptul că cele două persoane trebuie să părăsească teritoriul Rusiei într-un termen de 7 zile, fiind declarate “persona non grata”. Experții politici afirmă că tensiunile dintre Rusia și SUA se înrăutățesc de mai mulți ani, iar atât Rusia, cât și SUA au efectuat expulzări de personal diplomatic.

Mai mulți parlamentari europeni l-au acuzat pe Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, de complicitate cu Vladimir Putin în legătură cu presupuse crime de război comise împotriva Ucrainei, conform Euronews. Astfel, printr-o rezoluție adoptată la Strasbourg, Curtea Penală Internațională a fost îndemnată să emită un mandat de arestare împotriva lui Lukașenko. Această rezoluție a calificat Belarusul drept un “stat sub influență rusă” și, ca urmare, a cerut impunerea unor sancțiuni “similare” Belarusului, care să fie în linie cu sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.

Granița dintre Republica Dominicană și Haiti este închisă din cauza unei crize de apă – Președintele Republicii Dominicane a anunțat închiderea graniței cu Haiti după ce oficialii țării vecine au început construcția unui canal de apă destinat fermierilor haitieni, scrie France24. Guvernul dominican reclamă construcția acestui canal ca fiind o gravă încălcare a tratatelor dintre cele două țări, canalul preluând apa din râul Masacrului, aflat la granița dintre cele două state. Cele două guverne au avut de mult timp relații tensionate, mai ales în ceea ce privește influxul de migranți haitieni.

Un tribunal din Bangladesh a condamnat doi activiști pentru drepturile omului, într-un proces despre care criticii spun că ar face parte dintr-o represiune guvernamentală înainte de alegeri, conform Al Jazeera. Conform procurorului care se ocupă de caz, cei doi au fost acuzați de răspândirea informațiilor false în mediul online și de subminarea imaginii statului, fiind condamnați la doi ani de închisoare. În contextul alegerilor care vor avea loc la sfârșitul lunii Ianuarie în Bangladesh, mai multe state occidentale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația politică cu care se confruntă statul, unde partidul de la conducere domină legislația.

Agenția Națională pentru Frecvențe din Franța (ANFR) a efectuat teste de radiații asupra iPhone 12, menționează BBC. Testele au arătat că dispozitivul respectă toate normele de siguranță în cazul în care este păstrat la o distanță mai mare de corpul unei persoane, în buzunarul unei jachete sau într-o geantă. Cu toate acestea, mai multe state europene au anunțat că vor analiza suspiciunile legate de radiațiile emise de Iphone 12, după ce în Franța smartphone-ul a fost retras de pe piață. Totodată, guvernele mai multor state europene, precum Belgia, Germania și Olanda iau în considerare supunerea gadgetului la teste pentru măsurarea radiațiilor.

Armata Ucraineană a operat mai multe bombardamente asupra facilităților miltiare anti-aeriene din Peninsula Crimeea, conform The Independent. Țintele au fost lovite cu rachete de croazieră și drone. Ucrainenii au lovit sistemele de apărare aeriană și radare. Costul unui astfel de sistem sunt aproximate la aproximativ 1.2 miliarde de dolari.

 

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 16 și 17 noiembrie în lume – Joe Biden a aprobat utilizarea de către armata ucraineană a rachetelor americane ATACMS, Finlanda găzduiește primul exercițiu major de artilerie al NATO de la aderarea sa la alianță, În regiunea separatistă Abhazia protestatarii au continuat să ocupe clădirea parlamentului

Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, …