Material realizat de Mihai-Marco Percă și Teodora Anca
Guvernul Marii Britanii a anunțat că se va alătura la două dintre proiectele de finanțare științifică ale Uniunii Europene, anunță Politico. Astfel, statul insular va face parte din nou din Programul Horizon, pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, dar și din Programul Copernicus, care supraveghează planeta și mediul înconjurător în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. Anterior, Regatul Unit a părăsit cele două programe de finanțare europeană odată cu ieșirea din blocul comunitar, iar discuțiile de asociere în calitate de stat terț s-au blocat în contextul disputelor privind regulile comerciale post-Brexit din Irlanda de Nord.Negocierile au fost reluate în martie după ce ambele părți implicate au încheiat acordul Windsor Framework privind Irlanda de Nord. Cu toate acestea, autoritățile britanice au anunțat că nu se vor participa la programul de cercetare nucleară Euratom.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a dezvăluit un nou pachet de asistență în domeniul securității pentru Ucraina, conform BBC. Anunțul a fost făcut în în timpul vizitei sale oficiale de la Kiev. Munițiile destinate echipării tancurilor americane Ambrams care urmează să fie livrate, sunt suficient de puternice pentru a penetra blindajul obișnuit al unui tanc. Decizia autorităților americane de a livra astfel de armament, a fost condamnată de către Rusia, care și-a exprimat dezacordul în aceeași manieră ca și în luna martie, când Marea Britanie a efectuat o livrare similară de muniție Ucrainei. Uraniul sărăcit este un produs secundar al procesului de îmbogățire a uraniului, fiind mult mai puțin radioactiv decât uraniul natural.
Premierul Armeniei, Nikol Pashinian, a adus acuzații împotriva Azerbaidjanului cu privire la concentrarea de trupe la frontiera dintre cele două state, relatează Radio Europa Liberă. Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor dintre cele două țări rivale, pe fondul crizei din Nagorno-Karabakh. Atât autoritățile din Erevan, cât și cele din regiunea separatistă, au acuzat Azerbaidjanul de continuarea „blocadei ilegale“ asupra Coridorului Lachin. Acest coridor reprezintă conexiunea vitală între Armenia și Nagorno-Karabah, permițând furnizarea de alimente, combustibil și alte produse de bază și fiind supravegheat de trupele de menținere a păcii din Rusia. Nagorno-Karabah, recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar locuit în principal de etnici armeni, a fost o sursă de conflict între cei doi vecini ai Caucazului încă dinainte de prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Principalul lider al opoziției din Polonia, Donald Tusk, a acuzat guvernul de ipocrizie în ceea ce privește politica migrației, potrivit Euronews. Conform declarațiilor sale, guvernul polonez a admis aproximativ 130.000 de imigranți musulmani, în condițiile retoricii sale anti-imigrație și a construirii unui zid la granița cu Belarus pentru a împiedica trecerea ilegală a frontierei.Criticile cu privire la presupusa relaxare a restricțiilor guvernamentale au apărut în contextul demiterii de săptămâna trecută a Ministrului Adjunct de Externe, Piotr Wawrzyk, care conducea departamentul consular și de vize, acesta fiind investigat de către Biroul Anticorupție. Donald Tusk, liderul partidului de opoziție Platforma Civică, a fost anterior prim-ministru al Poloniei și ulterior a ocupat funcția de Președinte al Consiliului European.
Prima Doamnă a Serbiei, Tamara Vucic, s-a întâlnit la Kiev cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, conform Radio Europa Liberă. Aceasta a participat la un summit găzduit de către Olena Zelenski, Prima Doamnă a Ucrainei. Autoritățile din Serbia, care au tradițional legături strânse cu Rusia, au condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei și au exprimat sprijinul lor pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Cu toate acestea, statul balcanic a rezistat presiunilor venite din partea UE de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva țării agresoare. Ultima întâlnire dintre președintele sârb, Alexandr Vucic, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut loc în luna august, în Atena, Grecia, în cadrul unui summit informal al înalților oficiali din nouă state balcanice.
Un proiect de lege care își propune pedeapsa capitală pentru homosexualitate a fost introdus în Irak, relatează Deutsche Welle. Raad al-Maliki, politicianul irakian care a introdus acest proiect de lege în parlament a motivat această decizie, susținând că orice comportament care deviază de la heterosexualitate reprezintă un pericol pentru țara sa. Astfel, adoptarea noilor măsuri legislative vor permite pedepsirea relațiilor dintre persoanele de același sex cu moartea sau cu închisoarea pe o perioadă îndelungată. De asemenea, proiectul de lege face referire și la femeile transgender, pentru care pedeapsa cu închisoarea ar putea fi de trei ani. Criticii susțin că aceste măsuri reprezintă o încercare de a distrage cetățenii de la problemele politice majore cu care se confruntă Irakul.
Fostul președinte al Gabonului, Ali Bongo Ondimba, a fost eliberat din arestul la domiciliu, unde se află de când liderii militari au preluat puterea, informează BBC. Anunțul privind eliberarea lui Ali Bongo a fost făcut de către colonelul Ulrich Manfoumbi, purtătorul de cuvânt al armatei, care a explicat că această decizie a fost luată din cauza stării precare de sănătate a liderului gabonez. Noile măsuri luate îi vor oferi posibilitatea de a se deplasa și în afara țării pentru controale medicale. Eliberarea lui Ali Bongo a fost precedată de presiuni din partea Comunității Economice a Statelor din Africa Centrală și a țărilor vecine. Lovitura de stat din Gabon a fost condamnată de către statele africane și cele occidentale, iar statul a fost suspendat din cadrul Uniunii Africane.
Un jurnalist din Myanmar a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că a relatat despre urmările ciclonului Mocha, menționează CNN. Conform hotărârilor judecătorești, condamnatul cunoscut sub numele Sai Zaw Thaike se afla în vestul statului Rakhine pentru a raporta despre urmările devastatorului ciclon Mocha, care a ucis peste 140 de persoane și a provocat distrugeri pe scară largă. La data de 23 mai, acesta a fost reținut de forțele militare ale juntei în capitala statului, Sittwe. Totodată, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Gueterres, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului și a politicii din Myanmarului, care continuă să se înrăutățească. De când armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, în 2021, statul Myanmar s-a confruntat cu violență și instabilitate economică.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că steagul Rusiei nu va fi prezent la Jocurile Olimpice din 2024, conform Euronews. Macron a comunicat faptul că drapelul Rusiei nu poate fi afișat în cadrul evenimentului sportiv, având în vedere faptul că Rusia comite crime de război. Președintele Franței a mai adăugat că decizia finală în ceea ce privește participarea sportivilor ruși și bieloruși în cadrul Jocurilor Olimpice rămâne la latitudinea Comitetului Olimpic Internațional. În ciuda războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care continuă și care a fost sprijinit de către Belarus, Comitetul Olimpic Internaționala a permis participarea sportivilor din Rusia și Belarus sub un drapel neutru.
Forțele armate libaneze au prevenit trecerea ilegală a graniței pentru aproximativ 1.200 de refugiați sirieni, relatează France24. Această acțiune a avut loc la scurt timp după ce, la data de 23 august, au fost respinși alți 700 de sirieni care încercau să intre ilegal în estul Mediteranei.Totodată, premierul Libanului, Najib Mikati, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un nou val de refugiați, care ar putea să treacă granița libanezo-siriană. Milioane de sirieni și-au părăsit țara încă din 2011, de la izbucnirea războiului civil în Siria, în urma reprimării protestelor pro-democratice de către guvern. Acest conflict a dus la pierderea a peste 500.000 de vieți și la distrugerea infrastructurii și industriei țării, iar mare parte din populație a fost adusă la limita sărăciei.