Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Papa Francisc a ajuns în Republica Democrată Congo, marcând prima vizită a unui papă în statul african de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea din 1985, relatează Reuters. Papa Francis a început vizita în Republica Democrată Congo, urmând să viziteze și Sudanul de Sud, pentru a evidenția costul uman al conflictelor ce au zbuciumat zona în ultimele decenii. Aceasta reprezintă prima vizită a unui papă în statul african, ultima fiind al Papei Ioan Paul al II-lea în 1985, când RDC era cunoscută drept Zaire. În urma unei întâlniri cu președintele statului, Papa va ține un discurs pentru oficiali și populația civilă și se va întâlni cu victime ale conflictului din regiunea estică a statului, marcată de violențe între grupurile de rebeli și trupele guvernamentale. Biserica catolică a jucat un rol crucial în funcționarea mai multor școli și unități sanitare și în jur de jumătate din populația de 90 de milioane de oameni din Congo sunt catolici.
O nouă serie de proteste a izbucnit în Franța, cauzată de planurile președintelui, Emmanuel Macron, de a ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, conform BBC. Protestele împotriva măsurii de a ridica vârsta de pensionare la 64 de ani au izbucnit în Franța la nivel național, opt mari sindicate luând parte la grevă. Acest lucru a afectat programul școlilor, a transportului public și rafinăriilor de petrol. Unul dintre principalele sindicate ale profesorilor a declarat că mai bine de jumătate dintre profesorii din Franța s-au alăturat grevei. Protestele au avut loc în mai bine de 200 de orașe și localități franceze și mai bine de 11.000 de ofițeri de poliție au fost trimiși pentru a supraveghea demonstrațiile. Guvernul francez a continuat procesul de înaintare a reformelor ce cresc vârsta de pensionare, în ciuda faptului că sondajele au arătat faptul că două treimi din votanți nu susțin reforma. Politologul de la Universitatea Sciences Po, Bruno Palier, a declarat că „mulţi francezi simt că munca este din ce în ce mai dureroasă. Nu este că nu vor să muncească, ci nu vor să lucreze în aceste condiţii”.
O curte de judecată din Uzbekistan a condamnat la închisoare 22 de protestatari, în urma unor proteste antiguvernamentale ce au avut loc anul trecut, informează Al Jazeera. Tribunalul din Uzbekistan a condamnat 22 de persoane la diverse pedepse, pe fondul unor proteste antiguvernamentale ce au avut loc anul precedent, care s-au soldat cu 21 de victime. Protestele au avut loc în regiunea autonomă Karakalpakstan, având ca scop reducerea autonomiei regiunii. Protestatarii au fost găsiți vinovați, primind acuzații care au variat de la huliganism la încălcarea ordinii constituționale. Principalul inculpat, Dauletmurat Tajimuratov, un avocat care a fost acuzat că a condus revoltele, a fost condamnat la 16 ani de închisoare. Tajimuratov, în vârstă de 44 de ani, a fost singurul care nu a pledat pe deplin vinovat și a negat unele acuzații, cum ar fi plata oamenilor pentru a participa la proteste.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a călătorit pentru a se întâlni liderii Palestinei, pe fondul escaladării violenței în regiune, relatează The Guardian. În urma unei întâlniri cu prim-ministrul Israelului, Blinken a călătorit în orașul ocupat Ramallah, din Cisiordania, pentru discuții cu președintele palestinian, Mahmoud Abbas, și prim-ministrul, Mohammad Shtayyeh. Vizita a venit pe fondul creșterii numărului de atacuri din regiune, mai bine de 20 de persoane fiind ucise în ultima săptămână. Blinken a cerut „măsuri urgente pentru a restabili calmul”, dar a recunoscut că va fi dificil. Acesta a adăugat că dorește asigurarea unor condiții „în care să începem să restabilim un sentiment de securitate atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni, care lipsește”.
O provincie din China a renunțat la restricția care oprea oamenii necăsătoriți de la a avea copii, pe fondul natalității scăzute, conform CNN. Ca parte a măsurilor adoptate de guvernul chinez pentru a spori natalitatea aflată în continuă scădere, provincia sud-vestică Sichuan a renunțat la restricțiile care opreau persoanele necăsătorite din a avea copii. În prezent, guvernul Sichuan permite doar cuplurilor căsătorite să înregistreze nașterile a până la doi copii. Începând cu 15 februarie, toți cetățenii, inclusiv părinții necăsătoriți, vor putea să înregistreze numărul de copii. În China, înregistrarea nașterii este adesea necesară pentru ca părinții să aibă acces la anumite beneficii, cum ar fi asigurarea de maternitate. Un oficial din Sichuan a declarat faptul că măsura vine în sprijinul mamelor singure și nu încurajează oamenii necăsătoriți să devină părinți.
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat că este dispus să ofere mai multă asistență Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, relatează ABC News. Oficialii din Belarus au permis autorităților rusești să organizeze o parte a invaziei asupra Ucrainei de pe teritoriul lor, statul reprezentând și o rampă de lansare pentru rachete rusești. Cu toate acestea, trupele din Belarus nu au fost angajate în război. Personalul militar din Rusia și Belarus a participat în exerciții comune, iar oficialii din Ucraina au declarat că au menținut forțele de securitate de-a lungul graniței cu Belarus pentru a evita orice potențială invazie. Reprezentanții Pentagonului au comunicat că nu s-a sesizat nicio mișcare de trupe rusești în Belarus care să indice un atac iminent. Declarațiile președintelui Lukașenko au fost făcute în cadrul unei vizite de stat din Zimbabwe.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a solicitat în cadrul unei vizite în Japonia legături mai strânse cu statul asiatic, informează Euronews. Reprezentanții Japoniei nu au ezitat să se alăture sancțiunilor economice împotriva războiului Rusiei în Ucraina, oferind ajutor umanitar și echipamente de apărare neletale ucrainenilor. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida și-a arătat îngrijorarea, susținând că un conflict similar ar putea avea loc în Asia, unde tensiunile dintre China și Taiwan sunt într-o continuă creștere. Liderii din Japonia, aliați apropiați ai Statelor Unite ale Americii, și-au extins în ultimii ani legăturile militare cu alte națiuni din Indo-Pacific, precum și cu Marea Britanie, Europa și NATO, pe fondul amenințărilor de securitate din ce în ce mai mari din partea Chinei și Coreei de Nord. Oficialii japonezi speră, de asemenea, să reducă restricțiile asupra exportului de arme pentru a consolida industria de apărare a țării.
Guvernul Italiei a sporit securitatea în cadrul misiunilor diplomatice ca răspuns la „un crescendo de atacuri teroriste” din partea unei rețele anarhiste informale ce acționează în solidaritate cu un militant italian întemnițat, conform AP News. Potrivit ministrului de externe Antonio Tajani, aproape o duzină de atacuri au avut loc de la finalul lunii noiembrie, variind de la vandalism la dispozitive explozive ce au provocat pagube țintelor diplomatice italiene din Argentina, Bolivia, Germania, Grecia, Portugalia, Spania și Elveția. Tajani a declarat că rețeaua include atât italieni, cât și anarhiști din alte țări, care acționează împreună. Spunând acestea, ministrul a făcut referire la graffiti realizat în catalană pe clădirea ce găzduiește consulatul Italiei din Barcelona. Cel mai serios atac a fost bombardarea a două mașini în cadrul reședinței unui diplomat italian din Atena, la începutul lunii decembrie. O mașină a fost incendiată, iar autoritățile au susținut că datorită eșecului celui de-al doilea atentat cu bombă ce viza o mașină din garajul reședinței, consecințe mai grave au fost evitate, deoarece autoturismul se afla în apropierea unei conducte de gaz.
Oficialii din Beijing și-au arătat nemulțumirea cu privire la rapoartele conform cărora reprezentanții din Washington au decis să restricționeze exporturile americane către compania Huawei, relatează The Guardian. Conform rapoartelor, oficialii Statelor Unite au încetat să aprobe licențe pentru companiile americane privind exportul de articole către Huawei. Liderii americani au fost acuzați că vizează în mod deliberat companiile chineze sub pretextul securității naționale. În luna noiembrie, administrația Biden a interzis aprobările de noi echipamente de telecomunicații de la Huawei și ZTE, deoarece reprezintă un „risc inacceptabil” pentru securitatea națională a SUA. În cadrul unei conferințe de presă de la Beijing, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Mao Ning, a acuzat reprezentanții Statele Unite că au folosit în mod deliberat noțiunea de securitate națională pentru a suprima firmele chineze.
Principalul partid de opoziție din Grecia a declarat că nu va participa în cadrul voturilor parlamentare ca răspuns la presupusele interceptări telefonice ale înalților oficiali de către serviciul de informații de stat, informează ABC News. Acuzațiile conform cărora politicieni și jurnaliști au fost vizați în interceptări telefonice sancționate legal, precum și cu programe spion de origini necunoscute, au declanșat investigații judiciare și au afectat profund politica Greciei înainte de alegerile ce urmează să aibă loc. Liderul opoziției, Alexis Tsipras, a solicitat dizolvarea imediată a parlamentului, permițând alegerilor să aibă loc în trei săptămâni. Respectiva cerere a fost respinsă de guvern. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, l-a acuzat pe Tsipras că acționează riscant prin „încercarea de a submina sistemul parlamentar și ordinea constituțională”. Reprezentanții guvernului susțin că au gestionat greșit anumite proceduri de supraveghere de către Serviciul Național de Informații și au interzis recent utilizarea programelor spion disponibile comercial.