Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Romina Manolescu și Emilia Popescul
Un tribunal din Rusia a ordonat închiderea Grupului Helsinki din Moscova, cea mai veche organizație pentru drepturile omului din stat, informează BBC. Decizia vine după ce Ministerul Justiției a intentat un proces pentru a lichida această organizație încă din decembrie, argumentând că acest grup a fost fondat doar pentru a apăra drepturile omului în Moscova, nu și în alte regiuni ale Rusiei. Grupul a criticat măsura, considerând-o „disproporționată” la momentul respectiv și a declarat că va continua să funcționeze „indiferent de dorințele autorităților”. „Lichidarea grupului este o lovitură serioasă pentru mișcarea de apărare a drepturilor omului nu numai în Rusia, ci și în lume”, a declarat copreședinta grupului, Valery Borshov. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului au criticat puternic guvernul rus, pentru ceea ce ei susțin că este o represiune la nivel național împotriva jurnalismului independent și a vocilor disidente, care s-au intensificat de la atacul asupra Ucrainei.
Autoritățile din Teheran au introdus mai multe sancțiuni asupra oficialilor și entităților europene pentru „sprijinirea terorismului” și „instigare la conflict” în Iran, relatează Al Jazeera. Noile măsuri sunt similare cu sancțiunile anunțate anterior de oficialii iranieni, dintre care cele mai recente fiind lansate luna trecută. Acestea includ interdicții de intrare în stat și confiscarea oricăror bunuri pe care țintele le-ar putea deține pe teritoriul Iranului. Măsurile au fost anunțate la două zile după ce reprezentanții Uniunii Europeane și ai Marii Britanii au impus o serie de sancțiuni asupra entităților iraniene. Printre persoanele și instituțiile vizate, se numără mai mulți membri ai Parlamentului European, oficiali ai orașului, comandanți de poliție și militari, precum și trei directori ai revistei satirice franceze „Charlie Hebdo”, care a publicat recent o serie de caricaturi care îi batjocoresc pe liderii iranieni.
Autoritățile din capitala nord-coreeană Phenian au ordonat impunerea carantinei pe o perioadă de cinci zile, din cauza creșterii cazurilor unei boli respiratorii nespecificate, informează Reuters. Anunțul, distribuit de către Ambasada Rusei pe pagina sa de Facebook, menționa că „a fost stabilită o perioadă specială antiepidemie” și că autoritățile din Coreea de Nord au cerut cetățenilor să-și măsoare temperatura de patru ori pe zi și să raporteze rezultatele unui centru medical. Notificarea nu a menționat virusul COVID-19, ci a citat o „creștere a cazurilor de gripă recurentă și a altor boli respiratorii”. Potrivit site-ului NK News din Coreea de Sud, locuitorii din Phenian par să se aprovizioneze cu bunuri în așteptarea unor măsuri mai stricte. Liderii din Coreea de Nord au recunoscut în mod oficial anul trecut prima epidemie de COVID-19, dar până în luna august și-au declarat „victoria” împotriva virusului.
Un bărbat în vârstă de 74 de ani a fost arestat în Spania din cauza unor scrisori cu material exploziv trimise premierului și ambasadelor, informează The Guardian. Un purtător de cuvânt al Poliției Naționale a declarat că bărbatul a fost arestat în orașul Miranda de Ebro din nordul Spaniei, însă nu a putut confirma când a avut loc arestarea și nu a oferit alte detalii. Cea mai înaltă instanță penală din Spania s-a ocupat de investigarea cazului, iar experții au examinat plicurile pentru compararea ADN-ului și a scrisului de mână. Una dintre „scrisorile-capcană” a explodat în mâinile unui angajat pe 30 noiembrie, provocând răni minore și determinând ambasada Ucrainei din Spania să își avertizeze diplomații cu privire la consolidarea măsurilor de securitate.
Liderul opoziției tanzaniene, Tundu Lissu, s-a întors acasă după mai bine de doi ani de exil în Europa, relatează Al Jazeera. El a fost văzut fluturând steagul partidului său Chadema, în timp ce saluta susținătorii care s-au reunit pentru a-l întâmpina. Lissu a fost ultima dată în Tanzania la sfârșitul anului 2020, când a dorit să candideze împotriva președintelui de la acea vreme, John Magufuli, care a murit la doar cinci luni după ce a câștigat cel de-al doilea mandat. Victoria sa a fost disputată, iar opoziția a inițiat proteste. Lissu s-a refugiat în cadrul Ambasadei Germaniei după ce a primit amenințări cu moartea, înainte de a fugi din țară. La începutul acestei săptămâni, ministrul de informații din Tanzania a declarat că guvernul intenționează să modifice un proiect de lege privind mass-media, despre care criticii susțin că restricționează libertatea de exprimare, dar nu a oferit detalii despre modificările propuse.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a declarat că va fi restricționat accesul pe teritoriul american pentru persoanele „care subminează” democrația nigeriană, relatează Reuters. „Persoanele care subminează procesul democratic din Nigeria – inclusiv în perioada dinaintea, din timpul și după alegerile din Nigeria din 2023 – pot fi găsite neeligibile pentru vize americane”, a declarat într-un comunicat oficialul american. Cea mai mare putere economică a Africii s-a confruntat cu o nesiguranță fără precedent: comisia electorală a fost tratată cu ostilitate și violență, sediul acesteia fiind supus unui bombardament luna trecută. Președintele nigerian Muhammadu Buhari a decis că se va retrage după alegerile din 25 februarie 2023, după cele două mandate de patru ani. „Decizia de a impune restricții privind vizele reflectă angajamentul Statelor Unite de a sprijini aspirațiile nigeriene de combatere a corupției și de consolidare a democrației și a statului de drept”, a mai adăugat Secretarul de stat.
Directorul Agenției Spațiale Europene (ASE), Josef Aschbacher, a declarat că restabilirea accesului Europei la spațiu reprezintă una dintre prioritățile sale, informează AP News. Oficialul a amintit de lansarea eșuată a rachetei europene Vega C care transporta doi sateliți de observare a Pământului de anul trecut și introducerea întârziată a lansatorului Ariane 6 și a adăugat că „unele dintre practicile sau procesele de management al calității pe care le avem în vigoare trebuie schimbate pentru a ne asigura că atunci când Vega C se întoarce pe rampa de lansare este sigur, dar și cât mai rapid posibil”. „Desigur, prioritatea principală este să ducem Ariane 6 pe rampa de lansare”, a accentuat Aschbacher. „Mai avem câteva probleme tehnice de rezolvat și nu le ascund. Ele sunt serioase și trebuie să lucrăm cu adevărat.” Directorul ASE a afirmat că Europa ar trebuie să caute soluții alternative și în afara continentului: „Ar putea fi SpaceX, ar putea fi și altcineva”.
Președintele din Peru, Dina Boluarte, a cerut un „armistițiu” după aproape două luni de proteste, relatează Al Jazeera. Președintele a cerut un armistițiu și a dat vina pe protestatari pentru violențele politice care au acaparat țara. Mii de protestatari care au ieșit pe străzile din Lima au fost întâmpinați cu gaze lacrimogene de către forțele de securitate la doar câteva ore după declarația președintelui. Protestul a fost cel mai mare și cel mai violent de când au început aceste mișcări deoarece grupuri mari de oameni, dintre care multe persoane din regiuni îndepărtate ale munților Anzi, au venit în capitală pentru a cere demisia lui Boluarte, alegeri imediate și dizolvarea Congresului. Înainte de săptămâna trecută, majoritatea protestelor antiguvernamentale mari care au urmat înlăturării președintelui Pedro Castillo au avut loc în regiuni îndepărtate din Peru, în mare parte în sudul țării, ilustrând diviziunea profundă dintre locuitorii capitalei și zonele rurale mult neglijate. De la începutul protestelor, 56 de persoane au murit în timpul demonstrațiilor care au implicat susținătorii lui Castillo, dintre care 45 au murit în confruntările directe cu forțele de securitate, potrivit ombudsmanului din Peru.
Oficiali ai Republicii Democrate Congo au declarat că acțiunile ostile întreprinse de Rwanda privind unul dintre avioanele sale de luptă este un „act de război”, pe fondul tensiunilor crescânde, informează BBC. Tensiunile dintre cele două state au apărut în urmă cu aproape trei decenii și reprezintă o consecință a genocidului din Rwanda din 1994, în care au fost ucise peste 800.000 de persoane – majoritatea etnici tutsi și hutu. O parte dintre cei responsabili au fugit în ceea ce este acum Republica Democrată Congo, în timp ce un grup rebel, în mare parte tutsi, condus de Paul Kagame, acum președintele Rwandei, a preluat puterea. Guvernul din Rwanda a declarat că a luat „măsuri defensive” împotriva unui avion care i-a încălcat spațiul aerian – o afirmație negată de oficialii congolezi. Deși avionul a aterizat în siguranță, aceasta reprezintă o escaladare majoră după luni de conflict în Republica Democrată Congo, escaladare ce a forțat 400.000 de persoane să-și părăsească locuințele.
Procurorul șef al Libanului l-a acuzat pe judecătorul care a condus ancheta privind explozia din portul Beirut din 2020 că „a acționat fără mandat” și a ordonat eliberarea suspecților aflați în detenție, relatează BBC. Nimeni nu a fost încă tras la răspundere pentru explozia din 4 august 2020, care a ucis cel puțin 218 persoane și a rănit peste 6.000. Un incendiu a declanșat detonarea a 2.750 de tone de nitrat de amoniu dintr-un depozit portuar care nu au fost depozitate în condiții de siguranță timp de aproape șase ani, provocând o explozie care a devastat o mare parte a capitalei libaneze. Rudele victimelor și activiștii susțin că ancheta este împiedicată de eforturile conducerii politice de a-i proteja pe cei responsabili de incident. Ancheta a fost pusă în dificultate de când a început prin numeroase plângeri venite de la politicieni. Acest lucru a însemnat că ancheta a fost oprită de fiecare dată, în timp ce o instanță verifica veridicitatea plângerilor, spre frustrarea familiilor victimelor. Human Rights Watch și Amnesty International au cerut Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile Omului să stabilească o misiune internațională imparțială de anchetă pentru a investiga explozia.
