Material realizat de Delia Afilipoaie, Anca Barbu și Lara Popescu
Specialiștii ucraineni au declarat că nivelul de radiații de la Cernobîl a crescut după ce guvernul Rusiei a confirmat că forțele sale au capturat centrala nucleară, informează The Washington Post. Guvernul Ucrainei a avertizat vineri că nivelurile de radiații din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl au „depășit” nivelurile de control. Armata rusă a confirmat faptul că a capturat zona, dar a insistat că nivelurile radiațiilor au rămas în limitele normale. Experții locali au asociat această creștere înregistrată cu „perturbarea stratului superior de sol cauzată de mutarea unui număr mare de echipamente radio militare grele prin zona de excludere și creșterea poluării aerului.” Aceștia au adăugat că „starea instalațiilor nucleare de la Cernobîl și a altor tipuri de instalații este neschimbată.”
Mii de persoane au fugit de atacurile aeriene în timpul luptelor care au izbucnit în Myanmar, conform CNN. Armata Myanmarului a dislocat trupe terestre și a lansat atacuri aeriene și lovituri de artilerie împotriva forțelor rebele din estul țării, au declarat martorii, presa locală și un grup de ajutor. Atacurile au început joi, bombardamentele continuând pentru a doua zi în satul Nan mei Khon din Kayah, un stat care se învecinează cu Thailanda și unde soldații mobilizați de junta militară birmană au întâmpinat luni de rezistență din partea forței naționale de apărare Karenni, unul dintre grupurile de miliție care contestă regula juntei. Free Burma Rangers, o organizație de asistență umanitară care operează în zonă, a distribuit materiale video cu casele incendiate din sat, auzindu-se pe fundal sunetul artilerii care exploda în apropiere.
Președintele american Joe Biden a nominalizat-o pe judecătoarea Ketanji Brown Jackson la Curtea Supremă, relatează BBC. În cazul în care aceasta va fi confirmată, Jackson va deveni prima femeie de culoare care va servi în istoria de 232 de ani a Curții. Ea îl va înlocui pe judecătorul Curții Supreme Stephen Breyer atunci când acesta se va retrage la sfârșitul mandatului, în luna iunie. Jackson este o judecătoare federală de apel, care a lucrat ca apărător public. Casa Albă a declarat că „judecătoarea Jackson este atât o candidată excepțional calificată, cât și o nominalizare istorică, iar Senatul ar trebui să avanseze cu o audiere echitabilă și o confirmare în timp util.” Întrucât Senatul a împărțit voturile 50-50 între cele două partide, Democrații au suficiente voturi doar pentru a confirma alegerea președintelui Biden, în cazul în care vor susține cu toții nominalizarea judecătoarei Jackson.
Liderii Uniunii Europene au respins o pledoarie din partea ministrului de externe al Ucrainei de a scoate Rusia din sistemul de plaţi internaţionale SWIFT, informează Politco. În cadrul reuniunii speciale a Consiliului European în lumina războiului din Ucraina, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit să impună sancțiuni „masive” asupra Rusiei în domenii care variază de la finanțe la transporturi, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, mai multe state europene, printre care și Germania, Austria și Italia, au respins apelul ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, de a exclude Moscova din reţeaua financiară SWIFT. Aceste state au indicat că nu vor să își folosească toate posibilele sancțiuni în această etapă a conflictului. Unul dintre motivele din spatele acestei decizii, spun oficialii, este că țările europene folosesc sistemul SWIFT pentru a plăti gazul rusesc, de care aceste state depind.
Finala Ligii Campionilor a fost mutată din Rusia, iar Marele Premiu de Formula 1 a fost anulat, relatează BBC. Finala Ligii Campionilor din 2022 va fi susținută la Paris după ce UEFA a decis sancționarea Rusiei ca urmare a invaziei Ucrainei. Finala celei mai prestigioase competiții de cluburi de fotbal din Europa urma să fie jucată la Sankt Petersburg pe 28 mai. De asemenea, Marele Premiu de Formula 1 al Rusiei, care trebuia să aibă loc la Soci în septembrie, a fost anulat. Reprezentanții F1 au declarat că este „imposibil” ca evenimentul să se țină în „circumstanțele actuale.” Comitetul Olimpic Internațional a solicitat federațiilor sportive internaționale să își mute sau să își anuleze evenimentele sportive planificate la momentul actual în Rusia sau Belarus.
Supraviețuitorii și martorii conflictului din Etiopia au acuzat aliații statului de epurare etnică, declarând că forțele aliate etiopiene au mers din ușă în ușă timp de cinci zile consecutive, țintindu-i pe cetățenii din Tigray, informează Al Jazeera. În noiembrie 2020, prim-ministrul Abiy Ahmed a trimis trupe în regiune pentru a îndepărta de la putere partidul aflat la guvernare, Frontul de Eliberare a Poporului Tigray, acuzându-i pe oficiali că ar fi atacat o bază militară. Pe măsură ce conflictul a escaladat în regiunile Amhara și Afar, forțele din Tigray au fost, de asemenea, acuzate de abuzuri împotriva civililor. Martorii au declarat că eforturile de colaborare dintre Etiopia și aliați au condus la un atac asupra minorității Abala, o comunitate formată predominant din cetățeni din Tigray.
Organizația Medici fără frontiere (MSF) a confirmat răpirea a cinci dintre membrii săi în nordul Camerunului, informează Deutsche Welle. Identitatea răpitorilor, precum și motivele, nu sunt încă cunoscute. Potrivit unei declarații emise de organizația medicală de caritate, diverși bărbați înarmați au pătruns în baza MSF din Fotokol, situată în zona îndepărtată a graniței de nord cu Nigeria vecină. Organizația a declarat că echipele sale au fost „mobilizate pentru a-și sprijini cei cinci colegi”. Agenția de presă AFP a citat un oficial administrativ local care a declarat că trei dintre lucrătorii umanitari sunt din Ciad, unul este din Senegal, iar al cincilea este franco-ivorian, adăugând că printre cei răpiți se numără și doi agenți de securitate din Camerun și că armata a lansat o căutare pentru membrii personalului dispăruți.
Liderii Formatului Bucharest 9 (B9) s-au reunit în regim hibrid într-un summit extraordinar pentru a aborda situația de securitate pe flancul estic al NATO. Formatul B9, alcătuit din statele membre NATO aflate pe flancul estic, anume Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania, a fost inițiat în 2015, în urma anexării Crimeei de către Federația Rusă, la inițiativa președintelui polonez Andrzej Duda și a președintelui român Klaus Iohannis. La întâlnire a luat parte și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce UE se pregătește să aplice sancțiuni de ordin economic Rusiei. În urma summitului de urgență, președintele polonez Andrzej Duda a exprimat susținerea blocului estic al NATO pentru Ucraina și determinarea de a ajuta statul vecin: ,,Cu toții susținem Ucraina fără niciun dubiu. Nu putem accepta o agresiune în Europa precum cea pe care am experimentat-o în timpul Primului sau celui de-Al Doilea Război Mondial’’.
Liderii Iranului au anunțat că va continua creșterea purității uraniului până la 20%, în pofida discuțiilor de a relua Acordul Nuclear din 2015, conform Reuters. Liderul Organizației pentru Energie Atomică din Iran, Mohammad Eslami, a fost citat de agenția Fars, afirmând că ,,îmbogățirea uraniului va continua până la un maximum de 60%, ceea ce i-a făcut pe Vestici să se grăbească să reia negocierile, începând cu o îmbogățire de 20% și 5%, odată ce sancțiunile economice vor fi ridicate.’’ Acordul Nuclear din 2015 limitează semnificativ limita de purificare a uraniului de către Iran la 3,67%, nefiind clar cum declarațiile oficialului iranian se aliniază cu dorința statului cu capitala la Teheran de a reactiva acordul și a pune capăt izolării economice. Conform unui cleric iranian de rang înalt, principala preocupare a Teheranului este ridicarea sancțiunilor privind sectorul bancar și petrolier, punând astfel capăt izolării economice a țării.
Președintele chinez Xi Jinping i-a cerut lui Vladimir Putin să negocieze cu Ucraina, într-o intervenție diplomatică de mare impact, relatează Politico. ,,Situația din estul Ucrainei a suferit schimbări rapide, stârnind atenția comunității internaționale. Poziția Chinei va fi bazată pe ceea ce e bine și ceea ce e rău în relație cu problema din Ucraina.’’, a declarat liderul chinez. Intervenția lui Xi Jinping vine la doar trei săptămâni după ce acesta a emis o declarație comună de susținere față de omologul său rus, argumentând că revendicările Rusiei privind retragerea NATO sunt legitime. În final, liderul chinez și-a exprimat poziția privind principiile dreptului internațional: ,,China își menține poziția fundamentală privind respectarea suveranității și a integrității teritoriale a tuturor statelor, precum și a principiilor și obiectivelor Cartei Națiunilor Unite.”