Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea și Mircea Andrei Cuciureanu
Parlamentul European a finalizat ultimele proceduri necesare pentru a pregăti ratificarea înțelegerii comerciale în urma Brexit dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii, relatează BBC. Înțelegerea este menită să asigure continuarea liberului schimb de bunuri dintre cei doi actori internaționali, fără taxe vamale și fără contingente. Cu toate acestea, situația dintre cele două părți rămâne una tensionată, Franța avertizând că vor exista repercusiuni în urma noilor restricțiilor de pescuit impuse de UK, în timp ce neliniștea publică din Irlanda de Nord este în plină creștere din cauza noilor frontiere comerciale din Marea Irlandei. Acordul comercial și de cooperare nu acoperă liberul schimb de servicii, politica externă, serviciile financiare sau schimburile de experiență pentru tineri, astfel că regimul de cooperare și relațiile dintre cele două corpuri internaționale sunt departe de a fi remediate.
China s-a oferit să ajute țările din Asia de Sud în legătură cu producția și distribuirea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, angajamentul față de statele acestei regiuni fiind făcut public în cadrul unei conferințe video regionale, conform Reuters. Această întrunire a fost găzduită de ministrul de externe de la Beijing, Wang Yi, și au participat reprezentanții din Afganistan, Pakistan, Nepal, Sri Lanka și Bangladesh. Unul din principalii rivali locali ai Chinei, India, a fost invitat, dar oficialii de la New Delhi au refuzat participarea. În ciuda conflictului armat de la granițele din Himalaya, China este dispusă să ofere susținerea necesară Indiei, declarându-și „profunda simpatie față de pandemia violentă din India și transmițându-le sincere condoleanțe tuturor indienilor”. Yi a confirmat în cadrul conferinței crearea unei rezerve de urgență de vaccin contra COVID-19, la care vor avea acces toate statele din Asia de Sud.
Aproape 150 de lideri religiosi la nivel global au cerut statelor și companiilor farmaceutice să vaccineze întreaga lume împotriva coronavirusului, citand o ,,obligatie morala,” informeaza The Guardian. Printre figurile cunoscute care susțin campania se află Rowan Williams, fostul arhiepiscop de Canterbury, Thabo Makgoba, arhiepiscopul anglican din Cape Town, Cardinalul Peter Turkson al bisericii romano-catolice și Dalai Lama. Aceștia vor ca în cadrul întâlnirii G7 de luna viitoare, liderii statelor să garanteze că vor lua toate măsurile necesare pentru o campanie globală de vaccinare. Cererea liderilor religioși, în colaborare cu Alianța Populară pentru Vaccinuri, vine în contextul în care multe state au fost criticate pentru stocarea excesului de vaccinuri, în timp ce state precum India sau țările africane au în continuare acces foarte limitat la serul de vaccinare și rate de infectare ridicate. Până acum, inițiativa de vaccinare globală ONU Covax a distribuit aproximativ 18 milioane de doze de vaccin în 41 de țări africane, însă programul nu poate face față pe cont propriu. Fionna Smyth a declarat pentru Alianța Populară pentru Vaccinuri că este necesară ,,o schimbare în modul în care vaccinurile sunt produse și distribuite”, cerând companiilor farmaceutice să renunțe la brevete.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că s-a „simțit rănită” în urma incidentului „sofagate” din cadrul întâlnirii diplomatice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, punând accentul, printr-un discurs ținut în cadrul Parlamentului European, pe importanța rolului Uniunii Europene în combaterea discriminărilor de gen, informează Al Jazeera. Gafa diplomatică de proporții a reconfirmat situația precară din punctul de vedere al egalității de gen din statul cu capitala la Ankara, întâlnirea având loc la puțină vreme după retragerea Turciei din Convenția de la Istanbul. Liderul european a mai declarat că „nu este vorba despre aranjamente de scaune sau protocol, ci această problemă este fondată pe temelia identității noastre”. Von der Leyen nu i-a blamat public nici pe Erdogan și nici pe președintele Consiliului European, Charles Michel.
Comisia de Supraveghere a Drepturilor Omului (Human Rights Watch) a acuzat Israelul de crime ,,apartheid” împotriva palestinienilor, conform Reuters. Gardienii de pază a drepturilor internaționale au publicat un raport cu scopul de a evalua ,,dacă anumite acte și politici specifice constituie apartheid”, după cum este definit în dreptul internațional. Ministerul de externe al Israelului declarat acuzațiile ca fiind complet false, acuzând organizația de promovarea unor idei anti-israeliene, în timp ce Președintele palestinian Mahmoud Abbas a primit raportul cu apreciere. Acum câteva săptămâni, Curtea Penală Internațională a anunțat că va investiga crime de război în Cisiordania și Fâșia Gaza, teritorii ocupate de Israel, iar acest raport vine în sprijinul anchetei. Președintele Abbas a declarat că ,,este nevoie urgentă de intervenția comunității internaționale, inclusiv pentru a se asigura că statele, organizațiile și companiile lor nu contribuie în niciun fel la perpetuarea crimelor de război sau împotriva umanității în Palestina.” Oficialii israelieni susțin ca raportul ,,nu are nimic de-a face cu drepturile omului”, dar reprezintă încercarea HRW de a submina autoritatea statului Israel ca națiunea poporului evreiesc, conform ministrului afacerilor strategice, Michael Biton.
Primul-ministru al Irlandei de Nord, Arlene Foster, a fost pus sub presiune de colegii de partid, după ce aceștia au început demersurile pentru înlăturarea lui Foster din fruntea Partidului Democrat Unionist, raportează Reuters. O moțiune de cenzură în cadrul celui mai mare partid unionist din regiunea britanică este iminentă, conform mai multor publicații din Belfast. Această schimbare de atitudine față de liderul formațiunii politice provine din nemulțumirea electoratului și a membrilor de partid în legătură cu gestionarea situației noilor frontiere vamale ale Irlandei de Nord, impuse prin tratatul Brexit. Foster, prim-ministru unionist din 2016 în guvernul de coaliție de la Belfast, a declarat că astfel de tendințe „apar din când în când” și nu își face griji că va pierde conducerea partidului.
Sursa foto: Reuters
Brazilia a început o anchetă parlamentară ce vizează răspunsul Președintelui Bolsonaro față de gestionarea pandemiei, statul fiind aproape de pragul de 400,000 de decese cauzate de virus, informeaza The Guardian. Ancheta, care prezinta posibile consecințe majore pentru șansele de realegere ale președintelui, va fi realizată de 11 din cei 81 de senatori ai statului și va avea rolul de a examina gestionarea crizei de sănătate de către guvern, în contextul în care Brazilia a înregistrat al treilea cel mai mare număr de infectări după SUA și India, și al doilea cel mai mare număr de decese. Ancheta, numita ,,comisia morții” de către opoziția președintelui, va cerceta promovarea de tratamente ineficiente a guvernului, motivele care au stat la baza înlocuirii a trei miniștri ai sănătății în timpul pandemiei, cauza prăbușirii sistemului de sănătate din luna ianuarie, eșecul guvernului în a impune lockdown-uri naționale, precum și lipsa unei campanii de vaccinare corespunzătoare nevoilor populatiei etc.
Cei doi jurnaliști spanioli care au fost răpiți în apropierea unei rezervații naturale din Burkina Faso au fost uciși, conform primului-ministru de la Madrid, Pedro Sánchez, raportează BBC. David Beriain și Roberto Fraile asistau la un protocol de patrulare împotriva braconajului, în apropierea parcului național Pama Reserve, la momentul atacului. Statul vest-african se confruntă cu numeroase atacuri și atentate din partea grupărilor militante islamiste, astfel de evenimente fiind recurente atât pe tot teritoriul fostei colonii franceze, cât și în state vecine precum Niger și Mali. În urma atacului, doi soldați din Burkina au fost grav răniți, unul a fost capturat, iar toate armele și vehiculele patrulei de 15 oameni au fost furate. La momentul de față, a mai fost confirmat decesul unui cetățean irlandez, Rory Young.
Președintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, a sugerat ca SUA să își mute comandamentul militar AFRICOM din Germania în Nigeria, raportează Reuters. Forțele militare nigeriene se confruntă cu multe probleme, printre care răpiri înarmate din cadrul școlilor din partea de nord-est a țării, piraterie în Golful Guineea și insurecția grupului militant islamic Boko Haram, în desfășurare de aproape un deceniu. De asemenea, regiunea de vest, Sahel, este în mijlocul unei crize de securitate, fiind atacată de către grupuri cu legături cu Al Qaeda și statul islamic. Buhari a sugerat relocarea bazei militare AFRICOM secretarului de stat Antony Blinken în cadrul unei ședințe virtuale, citând locația ,,aproape de teatrul de operare” drept motiv, pe lângă toate provocările de securitate din ce în ce mai serioase ale statului african.
