Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat joi, într-o adresă făcută în direct din Rose Garden de la Casa Albă că retrage SUA din Acordul de la Paris pentru reducerea efectelor încălzirii globale, după ce a făcut această promisiune în timpul campaniei electorale prezidețnțiale și a dat semnale puternice în acest sens la summitul G7 de săptămâna trecută, informează mass-media internațională. ”Ne retragem”, a declarat Trump, care a denunțat condițiile ”draconice” din punct de vedere financiar și economic care erau impuse Statelor Unite ale Americii. Trump a menționat totuși că ”SUA va negocia” participarea la acest acord ”în termeni favorabili”, arătându-se deschis pentru o renegociere a termenilor acordului prin care alte 194 de state și-au luat angajamentul că vor susține reducerea emisiilor de carbon la nivel mondial.
Decizia președintelui american a fost așteptată cu interes, după ce anterior a caracterziat fenomenul încălzirii globale drept ”o farsă”, considerând că acesta nu este influențat de activitatea umană. De asemenea, Trump a promis în timpul campaniei electorale prezidențiale că va retrage Statele Unite ale Americii din acordul semnat la Paris de 195 de țări, practic toate statele lumii cu excepția Siriei și Nicaraguăi. Ulterior, Trump și-a reiterat poziția în cadrul summitului G7 din 26-27 mai, desfășurat în Sicilia, refuzând să confirme angajamentul SUA în cadrul acestui tratat.
Acordul de la Paris reprezintă o înțelegere ratificată de 195 de state care și-au luat angajamentul de a depune eforturi pentru a limita efectele încălzirii globale la maximum 2 grade Celsius față de temperatura medie globală înregistrată în perioada pre-industrială.
Conform experților climatologi, o creștere cu peste 2 grade Celsius a temperaturii medii globale peste nivelul celei din perioada pre-industrială ar putea avea consecințe dramatice, pornind de la creșterea masivă a apelor mării, până la dezvoltarea fenomenelor meteorologice extreme, precum perioade de secetă prelungită sau ploi abundente care pot provoca inundații și alunecări de teren.
În condițiile menținerii creșterii temperaturilor la nivel global, cel mai dramatic fenonen va fi constituit din creșterea nivelului apelor oceanului rezultat din topirea ghețurilor aflate la cei doi poli. Observațiile din satelit au constatat o scădere drastică a suprafeței de gheață de la Polul Nord, fapt deja exploatat de unele companii de transport naval de marfă, care vizează folosirea rutei polare în perioada mai caldă a anului, când se topește gheața. Acest fapt ar putea accelera fenomenul de poluare a apelor oceanului, cu resturi de la combustibili sau din alte cauze rezultate în urma exploatării comerciale. De asemenea, calota glaciară de la Polul Nord acționează și ca o oglindă ce reflectă radiațiile solare, iar diminuarea suprafeței acesteia va accelera exponențial fenomenul de topire.
Potrivit cercetătorilor care analizează fenomenul, este estimat că în următorii ani calota glaciară va dispărea complet, cel puțin pe durata verii. Astfel, topirea ghețurilor ar putea provoca o creștere a nivelului mării cu peste 60 de metri, fapt care va avea consecințe catastrofale asupra multor orașe de coastă, în special din emisfera nordică. Statele Unite ale Americii nu vor face excepție de la aceste urmări. Cum ar arăta coastele continentului nord-american dacă toată cantitatea de gheață s-ar topi, puteți vedea într-o simulare realizată de Business Insider.