Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Vineri, 27 iunie, a fost o zi istorică pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia care au semnat, la Bruxelles, acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, menite să consolideze legăturile politice și comerciale ale fostelor republici sovietice cu blocul comunitar. Un moment văzut de oficialii europeni și de liderii celor trei state drept un punct de cotitură în destinul țărilor est-europene, dar care a provocat reacții deloc prietenoase din partea Moscovei.
O legătură mai strânsă din punct de vedere politic și economic între Kiev, Chișinău, Tbilisi și UE – acesta ar fi, pe scurt, principalul scop al Acordurilor de Asociere semnate, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unui summit european.
Moment istoric în context tensionat
Pentru Ucraina, însă, acest pas făcut în direcția Occidentului are o semnificație deosebită, având în vedere situația din estul țării unde există tensiuni între separatiștii proruși și militarii ucraineni.
La Bruxelles, președintele Petro Poroșenko, a afirmat că acordul de asociere nu este doar un document cu semnificație politică și economică, ci și ”un simbol de credință și voință de nezdruncinat”, transmite BBC News. ”În ultimele luni, Ucraina a plătit cel mai mare preț posibil pentru a face ca visele ei europene să devină realitate”, a declarat liderul de la Kiev, subliniind că aceasta este cea mai importantă zi din istoria Ucrainei, după momentul proclamării independenției în 1991, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, informează Reuters. ”Cu toții ne-am fi dorit să semnăm acordul în circumstanțe diferite, mai liniștite. Pe de altă parte, agresiunea externă cu care se confruntă Ucraina este un alt motiv puternic pentru a face acest pas crucial”, a mai spus, potrivit Washington Post, președintele ucrainean, care a semnat, în mod simbolic, documentul de asociere cu UE, cu același stilou cu care ar fi trebuit să îl semneze predecesorul său, Victor Ianukovici, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic desfășurat la Vilnius la sfârșitul anului trecut.
”Este o zi mare pentru Europa.(…)Uniunea Europeană este alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, au fost cuvintele rostite de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de France 24, la ceremonia la care au luat parte, alături de liderul de la Kiev și șefii guvernelor de la Chișinău și Tbilisi. Acordurile cu UE sunt ”pietre de hotar în istoria relațiilor noastre și a Europei în general(…) La Kiev și în alte zone, oamenii au plătit cu viața pentru astfel de legături mai strânse cu UE”, a afirmat oficialul european, potrivit Washington Post. Această consolidare a relațiilor politice și economice cu blocul comunitar va aduce mai multă securitate, stabilitate și prosperitate fostelor republici sovietice, a mai precizat Herman Van Rompuy, citat de CNN.com.
Acordul, a cărui parte politică a fost semnată deja în luna martie de către premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, este același care a fost respins la finalul anului trecut de fostul președinte Victor Ianukovici, care a preferat să stabilească legături mai strânse cu Moscova. Decizia a avut drept consecință înlăturarea de la putere a lui Ianukovici, după luni de proteste în centrul capitalei, urmate de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și de revoltele separatiștilor proruși din estul Ucrainei.
Republica Moldova și Georgia pe ”drumul ireversibil al integrării europene”
Și celelalte două foste republici sovietice, Republica Moldova și Georgia, au făcut pe 27 iunie, un pas în direcția europeană prin semnarea acordurilor de asociere, după mai mulți ani de negocieri și în ciuda presiunilor Moscovei. ”Republica Moldova a făcut alegerea. O alegere definitivă, de integrare europeană.”, a declarat la Bruxelles, premierul moldovean, Iurie Leancă, citat de DW.de. ”A deveni un membru deplin al familiei europene
unificate este voința de neclintit a Georgiei”, a afirmat, potrivit aceleiași surse, și prim-ministrul georgian, Irakli Garibașvili, adăugând că ”oamenii din Georgia au ales democrația, reformele și drumul ireversibil al integrării europene”, informează Reuters.
Totuși, analiștii spun că nu există nicio șansă că cele trei foste republici sovietice să devină membre UE în viitorul apropiat, deși liderii lor reuniți la Bruxelles și-au exprimat foarte clar dorința în acest sens. În prezent, opinia publică din Europa este extrem de ostilă cu privire la o eventuală lărgire a blocului comunitar, văzut ca fiind prea extins și având la bază un sistem mult prea greoi.
Ce înseamnă Acordul de Asociere?
Acordul de Asociere cu UE presupune liberalizarea treptată a comerțului, ceea ce înseamnă că statele semnatare vor avea un acces neîngrădit la piața de 500 de milioane de consumatori din Uniune. De asemenea, potrivit acordurilor, UE va furniza fonduri și asistență tehnică celor trei state, astfel încât acestea să se poate adapta la reglementările comunitare. În schimb, Bruxelles-ul pretinde respectarea standardelor sale referitoare la drepturile omului și democrație, lupta împotriva corupției, consolidarea statului de drept și reformele economice.
Dacă acordurile vor fi aplicate în mod eficient, experții estimează că exportatorii ucraineni, de exemplu, vor economisi aproximativ 500 de milioane de euro anual, pentru că nu vor mai trebui să plătească taxe vamale, iar în general, exporturile Ucrainei către UE ar putea crește cu 1 miliard de euro pe an, informeză Reuters.
Asocierea cu UE nu aduce însă doar beneficii. Diplomații europeni se tem că Moscova ar putea lua o serie de măsuri împotriva Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei ca urmare a deciziei acestora de a stabili o cooperare mai strânsă cu blocul comunitar. Rusia ar putea hotarî ca Ucraina să nu mai fie scutită de plata taxelor vamale de care beneficiază în prezent, în calitate de membră a Comunității Statelor Independente sau ar putea bloca la frontieră mărfurile care provin din fosta republică sovietică. Nu ar fi prima dată când Federaţia Rusă ia astfel de măsuri, care creează probleme economice majore țărilor pentru care Rusia reprezintă o piață importantă de export. Anul trecul, Moscova a interzis importul de vinuri moldovenești, iar în urmă cu două săptămâni a oprit livrările de gaze către Ucraina.
Represaliile din partea Rusiei riscă să conducă economia Republicii Moldova în pragul recesiunii, avertizează Dorin Drăguțanu, șeful băncii centrale din Chișinău. ”Șocul pe termen scurt al aderării la zona de liber-schimb cu UE pe fondul unei încetiniri a activității economice și a impunerii unor măsuri de către Rusia ar putea duce la o recesiune. Dar recesiunea nu este sfârșitul lumii”, spune Drăguțanu, citat de Bloomberg.com.
”Este posibil ca Rusia să impună taxe vamale diverselor categorii de bunuri și servicii.(…) Impactul va fi cu siguranță resimțit în Ucraina și Republica Moldova, mai puțin în Georgia. Totuși, aceste pierderi vor fi probabil echilibrate de comerțul ridicat cu state din UE”, afirmă Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence din Londra, potrivit aceleiași surse.
Reacția Moscovei
Rusia a reacționat foarte prompt după semnarea acordurilor de la Bruxelles, trimițând mesaje extrem de ferme fostelor republici sovietice. Astfel, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a avertizat că Moscova este gata să răspundă ”imediat ce vor apărea consecințe negative pentru economia” țării sale din cauza apropierii Ucrainei de UE, informează The Independent, citând agențiile de presă ruse. De asemenea, ministrul adjunct de externe, Grigori Karasin a afirmat că deși semnarea unui astfel de document este ”un drept suveran al fiecărui stat, consecințele semnării de către Ucraina și Republica Moldova, vor fi grave, fără îndoială”, transmite BBC.
De altfel, la Moscova există un sentiment de iritare sau chiar furie legat de alegere fostelor republici sovietice de a se îndrepta către Vest, arată Steve Rosenberg, corespondentul BBC din capitala Rusiei. Din punct de vedere economic, Moscova ”este îngrijorată că piața rusă ar putea fi invadată de produse ieftine din UE, ceea ce ar fi o lovitură pentru producătorii ruși. Însă mult mai mari sunt preocupările geopolitice ale Moscovei – ideea că fostele republici sovietice, țările pe care Rusia încă le consideră ca fiind în sfera sa de influență, se îndreaptă spre Europa și într-o zi ar putea deveni chiar parte a UE – asta supără cel mai tare Moscova”, explică Steve Rosenberg.
