Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru
Decizii fără Europa – SUA și Rusia negociază viitorul
Relația euroatlantică a început să se complice după ce administrația Trump a anunțat că Uniunea Europeană nu va fi inclusă în negocierile privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Declarația a fost făcută de generalul Keith Kellogg în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unde a confirmat că diplomații din Washington se vor ocupa de aceste negocierii împreună cu reprezentanții Moscovei, excluzându-i pe cei europeni de la masa tratativelor.
Spre nemulțumirea liderilor europeni prezenți la conferință, Kellogg a declarat că „Răspunsul la întrebarea dacă europenii vor fi prezenți la negocieri este nu”. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a reacționat ferm și a adăugat: „Nu există nicio cale prin care să avem discuții despre viitorul Ucrainei și structura de securitate a Europei fără europeni. Dar acest lucru înseamnă că Europa trebuie să se mobilizeze. Trebuie să vorbim mai puțin și să facem mai mult.”
Administrația Trump pare hotărâtă să schimbe paradigma securității europene, încurajând aliații NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. Nou-numitul secretar al apărării, Pete Hegseth, a declarat că Europa nu va mai fi o prioritate strategică pentru Statele Unite ale Americii (SUA) și că Ucraina trebuie să renunțe la ideea de a recupera teritoriile ocupate de Rusia.
Deciziile recente ale administrației din Washingtonului au luat prin surprindere capitalele europene, mai ales după ce Donald Trump a purtat o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, fără a consulta Kievul sau aliații NATO. În plus, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a susținut că „adevărata amenințare la adresa securității SUA nu este Rusia sau China, ci Europa, care promovează practici anti-democratice și limitează libertatea de exprimare”, portretizând alianța europeană ca fiind dăunătoare pentru scena internațională.
În fața acestor provocări, președintele francez Emmanuel Macron a propus o reuniune informală a liderilor europeni pentru a contura un răspuns comun. În același timp, administrația Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și-a reiterat apelul către membrii săi europeni de a crește cheltuielile pentru apărare. „Pentru prietenii mei europeni, mesajul meu este clar: nu vă plângeți că nu sunteți la masa negocierilor, veniți cu propuneri concrete”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO.
În paralel, Ucraina se confruntă cu o realitate tot mai dură. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Europa nu mai poate conta pe protecția SUA și că este momentul pentru crearea unei unități militare europene. „Să fim sinceri – nu mai putem exclude posibilitatea ca America să ne refuze ajutorul exact atunci când avem cea mai mare nevoie de el”, a specificat președintele ucrainean.
Într-un context geopolitic tot mai volatil, viitorul Europei și al Ucrainei pare incert. Cu o administrație americană care se retrage treptat din angajamentele sale tradiționale și un Kremlin care își impune propriile condiții, Europa trebuie să decidă rapid dacă va rămâne doar un simplu spectator al propriei sale securități sau dacă își va asuma un rol activ în apărarea Ucrainei și, implicit, a propriului viitor. Totodată, lipsa unei strategii clare ar putea adânci fracturile interne dintre statele membre, periclitând însăși unitatea Uniunii Europene. În acest punct critic, o colaborare mai strânsă între marile puteri europene și o creștere a investițiilor în departamentul de apărare ar putea reprezenta singura soluție viabilă pentru a asigura stabilitatea regiunii și a descuraja viitoare agresiuni din partea Rusiei sau a altor actori ostili.
Elon Musk susține AfD în Germania
Oligarhul tehnologic american Elon Musk a surprins scena politică germană printr-un discurs susținut la lansarea campaniei electorale a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). În timp ce aproximativ 4.500 de susținători l-au aclamat la un miting în orașul german Halle, zeci de mii de oameni au protestat în marile orașe împotriva partidului, condamnând ascensiunea formațiunii.
Musk, cunoscut pentru pozițiile sale populiste, a afirmat că AfD este „cea mai bună speranță” a Germaniei pentru alegerile anticipate din 23 februarie, organizate după căderea guvernului Scholz. Într-un mesaj care a rezonat puternic cu publicul prezent, el a subliniat importanța „mândriei naționale” și a critic multiculturalismul, afirmând că acesta „diluează”.
Guvernul german nu a rămas indiferent la această implicare. Oficialii de la Berlin l-au acuzat pe Musk că a încercat să influențeze procesul electoral iar premierul britanic a declarat recent că acesta promovează „minciuni” prin platformei X. Între timp, la Berlin, demonstranții au afișat mesajul „speranță și rezistență”, alături de activista de mediu Luisa Neubauer care a criticat dur pozițiile extremiste ale partidului, menționând că „cei care alimentează rasismul și atacă protecția climatică nu fac doar campanie, ci pun în pericol vieți”.
Astfel, Germania, cea mai mare economie a Europei, trece printr-o perioadă de instabilitate politică și economică, în timp ce partidele tradiționale pierd teren în fața formațiunilor populiste, ascensiunea AfD fiind un fenomen alarmant pentru scena politică și o amenințare pentru partidele principale, mai ales în contextul în care AfD este primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri locale după căderea regimului nazist. Așadar, implicarea lui Elon Musk în acest peisaj electoral sugerează o conexiune tot mai strânsă între oligarhi și politicieni populiști, un trend care ar putea redefini dinamica puterii în Europa.
Statele Baltice se alătură rețelei electrice europene
În data de 8 februarie 2025, statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) s-au deconectat complet de la rețelele electrice rusești și belaruse, marcând un moment istoric al independenței energetice. În ziua următoare, cele trei state s-au sincronizat cu rețeaua electrică continentală europeană prin Polonia, integrându-se pe piața internă a energiei a UE.
Acest proiect strategic a fost sprijinit de Uniunea Europeană cu peste 1,23 miliarde de euro sub formă de granturi, consolidând securitatea energetică a regiunii și reducând vulnerabilitatea la presiunile externe. Cu această ocazie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Astăzi se scrie istorie: statele baltice trec la independența energetică”.
Sincronizarea cu rețeaua europeană va asigura o mai mare stabilitate și va facilita integrarea energiei regenerabile, aducând beneficii atât consumatorilor, cât și economiei regionale. Următorii pași vizează finalizarea interconectorului Harmony Link dintre Lituania și Polonia, planificat pentru 2030, pentru a consolida și mai mult legătura regiunii baltice cu sistemul energetic european.
Acest proiect se aliniază cu obiectivele Uniunii Europene de a promova o piață energetică comună, transparentă și sustenabilă, prin integrarea surselor de energie regenerabilă și reducerea costurilor pentru consumatori. Cu sprijinul politic, tehnic și financiar al Comisiei Europene, statele baltice nu mai sunt vulnerabile la influențele externe din partea regimurilor autoritare, obținând astfel o libertate economică sporită.
