Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Campania electorală pentru alegerile europene de pe 25 mai a intrat în linie dreaptă, iar UE va afla în curând noua configurație a Parlamentului european, precum și numele posibilului succesor al lui Jose Manuel Barroso în fruntea executivului de la Bruxelles.
Partidul Popular European(PPE), familia politică ce reunește majoritatea formațiunilor de centru-drepta de pe continent, l-a propus drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene pe luxemburghezul Jean-Claude Juncker, care potrivit unui sondaj publicat recent de PollWatch.eu, este favorit în cursa electorală, fiind urmat la mică distanță de cadidatul Partidului Socialiștilor Europeni, actualul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz.
De profesie avocat, Jean Claude Juncker (59 de ani) este unul dintre cei mai experimentați lideri europeni, începându-și cariera politică la 28 de ani. În 1984, a devenit deputat în Parlamentul țării sale, candidând din partea Partidului Popular Creștin Social, în rândurile căruia s-a format ca politician. A ocupat apoi funcțiile de ministru al Municii și ministru de Finanțe, pentru ca în 1995 să fie desemnat prim-ministru al Luxemburgului.
Cu cei 19 ani petrecuți în fruntea Executivului din Marele Ducat, funcție în care s-a aflat până în 2013, Juncker deține recordul longevității la șefia unui guvern de pe bătrânul continent. În calitate de membru al PPE, luxemburghezul a participat, în 1992, la elaborarea Tratatului de la Maastricht și a jucat un rol important în procesul de introducere a monedei unice, euro. De asemenea, pe plan european, Juncker este cunoscut pentru faptul că între 2005 și 2013 a prezidat Eurogrupul, format din miniștrii de Finanțe ai țărilor din zona euro, el fiind promotorul unor decizii dure cu privire la statele împovărate de datorii din blocul comunitar.
Astfel, având în vedere experiența sa în afacerile europene, Juncker se consideră singurul om capabil să readucă prosperitatea economică în Europa. De altfel, și în 2004 numele său era vehiculat în contextul schimbării conducerii Comisiei Europene.
Priorități din programul politic
La începutul lunii martie, cu ocazia desemnării sale drept candidat al PPE în cursa pentru șefia Executivului de la Bruxelles, Jean-Claude Juncker afirma, potrivit Debatigeurope.eu, că își dorește să construiască punți de legătură între statele din blocul comunitar și să creeze un consens la nivelul UE, adăugând că alegerile din acest an sunt o ocazie ”de a vorbi din nou despre Europa reală, Europa care a fost concepută și imaginată de cei care, după al Doilea Război Mondial, s-au întors din lagăre și de pe câmpul de luptă pentru a crea acest proiect politic.”
În ceea ce privește principalele puncte ale programului său politic, Juncker precizează că politicile de creștere economică și crearea de locuri de muncă se vor număra printre prioritățile viitoarei Comisii, dacă el se va afla la conducerea instituției. În cadrul campaniei sale, luxemburghezul apără actualele măsuri de austeritate, dar pledează și pentru o ”Europă mai socială”. El declara, pe 15 mai, în timpul dezbaterii finale din campania electorală, că guvernele statelor membre vor trebui să recurgă la reduceri bugetare și în viitor, adăugând că ”nu există locuri de muncă durabile fără finanțe publice sănătoase”, informează Euractiv.fr. 
Ca președinte al Executivului de la Bruxelles, Juncker își propune să reformeze politica energetică a Europei, susținând că este necesar ca utilizarea energiilor regenerabile să aibă o pondere din ce în ce mai mare și că UE trebuie să-și diversifice sursele de energie pentru ca statele membre să nu mai fie dependente de țări terțe din acest punct de vedere. Candidatul PPE promite și negocierea unui acord comercial cu Statele Unite ale Americii, subliniind că exclude ideea încheierii unui astfel de parteneriat transatlantic cu prețul siguranței protecției datelor cetățenilor europeni.
Continuarea reformei uniunii monetare se află, de asemenea, printre prioritățile cuprinse în programul lui Jean-Claude Juncker, alături de găsirea unor soluții la problemele politice ale Marii Britanii. ”Ca președinte al Comisiei, voi lucra pentru un acord corect cu Marea Britanie. Un acord care acceptă caracteristicile specifice ale Regatului Unit din UE, permițând în același timp zonei euro să se integreze în continuare. Marea Britanie va trebui să înțeleagă că în zona euro avem nevoie de mai multă Europă, nu de mai puțină. Iar unele țări din UE vor trebui să accepte că Marea Britanie nu va adopta moneda euro. Trebuie să acceptăm că Marea Britanie nu va deveni un membru al spațiului Schengen”, precizează Juncker pe site-ul personal.
Și problema imigrație se înscrie în programul politic al candidatului PPE, subiect care, de altfel, a fost intens dezbătut în cadrul ultimei confruntări electorale, organizate pe 15 mai, la Bruxelles. În acest sens, Juncker vorbește despre necesitatea de a pune în aplicare cât mai curând sistemul european comun de azil, adoptat în iunie 2013, de asigurarea securității granițelor Europei, precum și de intensificarea cooperării UE mai ales cu statele din Africa de Nord.
În materie de politică externă, politicianul luxemburghez precizează că evenimentele din Ucraina au arătat că este nevoie ca UE să vorbească pe o singura voce și să fie mai puternică atunci când vine vorba de probleme de securitate și apărare. De asemenea, Juncker susține că în mandatul următoarei Comisii nu va mai avea loc vreun proces de extinere al blocului comunitar, însă că negocierile demarate vor fi continuate, mai ales în zona Balcanilor de vest, care, în opinia sa, trebuie să-și păstreze perspectiva europeană.
Până acum, președinții statelor membre erau cei care numeau un nou lider al Comisiei Europene, însă, într-un efort de a stimula interesul cetățenilor pentru aceste alegeri și de a face întregul proces mai democratic, cele șapte grupuri politice din PE au fost invitate să-și desemneze candidați pentru această funcție. Teoretic, grupul care câștigă cele mai multe locuri în Parlament va da viitorul președinte al Executivului de la Bruxelles, însă în practică, persoana desemnată are nevoie și de susținerea liderilor celor 28 de state membre UE.
