Home / Politica si... / Afaceri / Abeconomia – un succes parţial, dar nesatisfăcător
images

Abeconomia – un succes parţial, dar nesatisfăcător

images

La câteva săptămâni după câştigarea alegerilor din decembrie 2012, premierul japonez Shinzo Abe a anunţat un plan de implementare a unor noi măsuri economice prin care să stimuleze economia Japoniei, care se află de două decenii în recesiune datorită unei deflaţii majore şi consumului scăzut. Acest plan de redresare a căpătat denumirea de „abenomics” şi presupune o abordare pe trei „vectori” ce constau în politici monetare, politici fiscale şi reforme structurale. Această reforma economică este considerată a fi, de către The Economist, „un experiment gigantic în politica monetară.”

Învigorarea economiei japoneze presupune ca scop principal atât creşterea anuală a PIB-ului, care la momentul actual este aproximativ 2% cât şi creşterea inflaţiei cu 2%. Aceste obiective sunt atinse prin numeroase politice specifice precum corectarea aprecierii excesive a yen-ului, implementarea unei rate negative a dobânzilor, creşterea investiţiilor publice, reviziuni ale Băncii Japoniei. Aceste măsuri sunt implementate prin cele trei vârfuri de lance ale abeconomiei astfel:

  1. Relaxarea cantitativă: Banca Japoniei setează ratele de dobândă aproape de 0% astfel încât să stimuleze circulaţia capitalului în bănci comerciale, determinând un exces de lichidate ce încurajează creditarea. Obiectivul este de a creşte inflaţia cu 2% prin dublarea cantităţii valutei în circulaţie astfel încât yen-ul să se devalorizeze faţă de alte valute. Un yen slab conduce la exporturile Japoniei să fie mai ieftine şi mai competitive care eventual se vor traduce în creşterea PIB-ului anual.
  2. Stimularea fiscală: creşterea investiţiei în infrastructura sectorului public cuplat cu deducţii fiscale pentru companii de cercetare şi dezvoltare care creează locuri de muncă şi oferă salarii mai mari.
  3. Reforme structurale: revizia pieţei de muncă pentru a se adapta tendinţei demografice a îmbătrânirii populaţiei. Reforma sistemului de taxe şi pensii, controlul producţiei de orez şi revizia codului de muncă reprezintă aspecte controversate ale abeconomiei. Anunţată în octombrie 2013 este creşterea taxei pe consum de la 5% la 8% şi eventual la 10% în 2015. Un aspect de profil înalt al politicii economice al lui Shinzo Abe este reprezentat de hotărârea de participare în Parteneriatul Trans-Pacific.

Primele două obiective ale abeconomiei şi-au atins relativ uşor şi rapid ţinta datorită stimulării fiscale şi investiţiei realizate prin un pachet de 10.3 trilioane de yeni anunţat de Shinzo Abe şi aprobat de către Cabinet. În privinţa ultimei săgeţi, este necesară o perioadă mai mare timp pentru a putea implementa anumite reforme.

În privinţa efectelor abeconomiei, până în februarie 2013, măsurile implementate au condus la o devalorizarea dramatică yen-ului, cu 25% faţă de dolari, o scădere a ratei de şomaj cu 0.3%, o creştere a bursei de valori cu 55%. Aceste aspecte cuplate cu o creştere a consumului, a condus în acel an la o creştere economică de 3.5%. Această reformă economică a presupus şi câteva aspecte negative precum atât absenţa unei creşteri de salariu cât şi creşterea costurilor unor importuri esenţiale pentru Japonia precum resurse naturale.

 Cel mai recent, în al 4-lea trimestru fiscal din 2013, datorită absenţei unor reforme structurale decisive, abeconomia nu a reuşit să atingă aşteptările economiştilor. Acest rezultat este datorat, în principal, scăderii exporturilor şi o creştere a importurilor în contextul unui yen devalorizat.

Aşadar, în ciuda unui succes iniţial datorită datorită implementării reuşite a primelor două obiective ale planului lui Shinzo Abe, incapacitatea de a reforma structurile de bază ale economiei japoneze astfel încât să se adapteze noilor tendinţe demografice şi de consum, este aspectul care împiedică învigorarea economică a celei de-a treia putere financiară a lumii.

 

Despre Luchian Emil

Vezi și

Swine Flu Vaccine Testing Begins In Iowa

Vaccinurile pot fi considerate cauza unor afecțiuni medicale fără dovezi științifice, după un verdict al Curții Europene de Justiție

Curtea Europeană de Justiție a decis, miercuri, că instanțele pot considera vaccinurile drept cauze ale …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *