Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Delia Afilipoaie și Doina Bulearcă
Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în favoarea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept, informează Euronews. Pe baza așa-numitului mecanism de stat de drept sau de condiționalitate, fondurile ar putea fi înghețate în situația în care un stat membru nu respectă valorile de bază ale blocului, precum democrația, egalitatea, respectul pentru drepturile omului, nediscriminarea și justiția. În urma hotărârii, Comisia Europeană va putea începe demersurile de aplicare a mecanismului pentru prima dată, proces care ar putea dura între cinci și nouă luni. Noul instrument „a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu procedura prevăzută în articolul 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană și respectă limitele competențelor conferite Uniunii Europene și principiul securității juridice”, a comunicat CJUE. Procedând astfel, instanța a respins o încercare a Ungariei și Poloniei de a discredita mecanismul, de a ridica îndoieli asupra validității sale juridice și de a întârzia executarea acestuia.
Oficialii Statelor Unite ale Americii și NATO au declarat că Rusia continuă acumularea de trupe în jurul Ucrainei, în ciuda indicației Ministerului de Externe din Rusia că acestea se retrag după exercițiile militare, relatează Reuters. Ministrul Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, a declarat pentru Reuters că cel mai recent raport nu a demonstrat niciun semn de retragere a Rusiei, adăugând că numărul combinat al trupelor și al forțelor separatiste pro-ruse din apropierea granițelor Ucrainei este de aproximativ 140.000. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că mutarea trupelor și tancurilor înainte și înapoi nu reprezintă o dovadă a retragerii, precizând că ,,ceea ce putem observa este că numărul a crescut, iar mai multe trupe sunt pe drum. Deci, până acum, nicio detensionare”, înaintea unei reuniuni la Bruxelles a alianței.
Mai multe surse din domeniul securității au afirmat că președintele francez Emmanuel Macron va anunța în această săptămână retragerea trupelor din Mali, raportează France24. Trupele vor fi desfășurate altundeva în Sahel din cauza deteriorării relațiilor militare cu guvernul statului Mali. Anunțul lui Macron va coincide cu summit-ul găzduit la Bruxelles dintre liderii statelor Uniunii Europene și Uniunea Africană. Administrația franceză a trimis inițial trupe in Mali în 2013 pentru a se opune luptătorilor jihadiști din nordul statului Mali. Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat luni că „dacă nu se mai îndeplinesc condițiile pentru ca noi să putem acționa în Mali – ceea ce clar este cazul – vom continua lupta împotriva terorismului alături de statele Sahel care doresc acest lucru”.
Liderii statelor Uniunii Europene au anunțat că se vor întâlni miercuri la Bruxelles înaintea summit-ului cu Uniunea Africană și vor discuta despre Rusia, relatează Politico. Discuțiile au fost clasificate ca fiind informale, ceea ce înseamnă că diplomații nu vor redacta un text comun pe care sa îl adopte în timpul întâlnirii. Ideea unei întâlniri comune în care să se discute situația de la granița Ucrainei a fost postulată de câteva zile, decizia fiind de a profita de faptul că liderii UE se vor întâlni pentru summit. De asemenea, un diplomat a declarat că „alternativa de a anula summit-ul cu Uniunea Africană din cauza tensiunilor cu Moscova era mai rea decât a-l organiza și apoi să riscăm ca summit-ul să fie un subiect secundar.”
Avocații pentru drepturile omului au încearcat să prezinte cazurile de crime de război din Siria în fața Curții Penale Internaționale (CPI), raportează The Guardian. Solicitarea a inclus dovezi care atestă faptul că victimele siriene au fost forțate să fugă în Iordania, din cauza atacurilor și intimidărilor venite din partea guvernului sirian, precum și a grupărilor susținute de Iran. Este pentru prima dată când oficialii din Iran au fost vizați în acest fel pentru activitatea lor în Siria, iar acest fapt face parte dintr-un efort tot mai mare de a trage la răspundere ofițerii. Unul dintre avocații echipei juridice care a formulat cererea, Gissou Nia, a declarat că „Până în prezent, s-a acordat puțină atenție publică responsabilității juridice a Republicii Islamice Iran în conflictul sirian, în ciuda intervenției semnificative a acesteia, precum și a săvârșirii de atrocități.”
Poliția Metropolitană din Londra a lansat o anchetă cu privire la presupusele cereri ale organizației de caritate a Prințului Charles de a primi onorarii în schimbul favorurilor, anunță CNN. Instituția a declarat într-un comunicat de presă că ancheta se desfășoară în urma afirmațiilor că „s-au făcut oferte pentru asigurarea onorurilor și cetățeniei pentru un cetățean saudit”. O investigație Sunday Times publicată anul trecut a susținut că directorul executiv de atunci al organizației, Michael Fawcett, l-a ajutat pe omul de afaceri saudit Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz să fie nominalizat pentru titlul de Comandant onorific al Ordinului Cel mai Excelent al Imperiului Britanic. Un purtător de cuvânt al Prințului Charles a susținut anterior că „Prințul de Wales nu avea cunoștință de presupusa ofertă de onoruri sau de cetățenie pe baza donațiilor către organizațiile sale de caritate”.
Trei studenți din zona Kashmir sunt în continuare deținuți din cauză că au sărbătorit victoria echipei de cricket a Pakistanului împotriva echipei Indiei la Cupa Mondială T20 de cricket din octombrie, relatează Al Jazeera. Familiile celor trei studenți, care au fost arestați acum trei luni sub acuzația de răzvrătire și continuă să fie deținuți de către autorități, au depus un apel pentru eliberarea acestora. Victoria echipei Pakistanului a fost, de asemenea, catalistul multor atacuri împotriva unor studenți din regiunea Kashmir. Ministrul șef Yogi Adityanath din Utar Pradesh, cunoscut pentru poziția sa anti-musulmană, a avertizat că legile de sedițiune vor fi puse în aplicare împotriva persoanelor care au sărbătorit victoria echipei Pakistanului.
Senatorii francezi au aprobat restituirea a 15 opere de artă furate de la cetățeni evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, raportează Radio France International. Este prima dată în 70 de ani când guvernul francez a fost decisiv în restituirea operelor de artă „care au fost obținute în circumstanțe tulburătoare în timpul ocupației din cauza persecuției antisemite”, a declarat ministrul francez al culturii, Roselyne Bachelot. Legislația autorizează acum muzeele publice să restituie opere de artă proprietarilor de drept sau moștenitorilor acestora. Această primă acțiune oficială de restituire poate deschide calea către viitoare alte reproprieri.
Un avocat al fostului lider separatist nigerian Nnamdi Kanu a acuzat autoritățile că doresc extinderea perioadei de detenție a lui Kanu prin aducerea de acuzații adiționale, raportează Reuters. Procesul lui Nnamdi Kanu a fost reluat marți, fiind acuzat de terorism. Este liderul grupului Populației Indigene din Biafra, fondat în 2014, care militează pentru secesiunea teritoriului ancestral al grupului etnic Igbo, localizat în diverse părți din Nigeria de sud-est. Kanu și-a susținut nevinovăția împotriva a șapte capete de acuzare, inclusiv terorism, lupta pentru secesiune și diseminarea informațiilor false despre președintele nigerian Muhammadu Buhari. Procurorii au adăugat marți încă opt capete de acuzare, majoritatea având legătură cu transmisii radio făcute de Kanu în perioada 2018-2021, acuzații ce echivalează cu terorism și incitare.
Închiderea spitalelor din Idlib, cauzată de reducerile bugetare, a creat panică în rândul civililor, informează Al Jazeera. Majoritatea populației din nord-vestul controlat de rebeli al Siriei își bazează traiul pe asistență umanitară pentru a supraviețui, însă peste o duzină dintre spitalele de caritate din regiune s-au închis sau și-au redus capacitatea din cauza tăierii fondurilor de către donatorii internaționali, potrivit organizațiilor medicale și grupurilor locale. Personalul medical și agențiile umanitare declară că lipsa de finanțare nu este problemă nouă, însă scăderile recente vin într-un moment în care spitalele sunt deja tensionate, în urma furtunilor abundente de zăpadă și a bolilor respiratorii rampante în rândul copiilor. În Idlib, condițiile de viață sunt deja îngrijorătoare și continuă să se înrăutățească, cu 97% din populație trăind în sărăcie extremă și 80% bazându-se zilnic pe asistență alimentară, potrivit Națiunilor Unite.
