Home / A fost azi în lume / 2022 / Analiză – Soluții pentru Ieșirea din Criza Energetică și Evitarea Degenerării Crizei Climatice

Analiză – Soluții pentru Ieșirea din Criza Energetică și Evitarea Degenerării Crizei Climatice

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu

Criza de energie este un fenomen cu care se confruntă toate statele lumii și care, din păcate, nu va dispărea fără implicarea activă a liderilor politici, a societății și nici fără schimbarea fundamentală a concepțiilor despre crearea, distribuirea și consumul de energie. Cu toate că aceasta este o temă ce a fost puternic dezbătută în ultimii zeci de ani, potențialul unei crize de energie nu a fost luat în serios de toți actorii internaționali și nici de simpatizanții lor până de curând când, fără excepție, toată lumea a fost afectată. Această abordare lipsită de incisivitate și reală inițiativă a devenit o caracteristică la nivel internațional (și local în unele cazuri) pentru discuțiile legate de probleme de mediu. În acest moment, protejarea mediului și rezolvarea crizei energetice sunt două problematici adânc întrețesute, până în punctul în care posibilele soluții trebuie să ia în considerare ambele teme. 

Pe lângă această lipsă de decizie și „urgență” alte motive clare pentru criza de energie sunt și supraconsumul, suprapopularea, lipsa de infrastructură potrivită și amânarea planurilor relevante (fie la nivel mic, de exemplu un plan verde sau ridicarea standardelor ecologice pentru un oraș, sau la nivel mai mare, precum construirea surselor de energie regenerabilă și explorarea posibilității liberului schimb de energie la nivel transnațional). Toate aceste cauze au un numitor comun: toate sunt simptome ale planificării pe termen scurt. Fie că este caracterizat, din nou, drept lipsă de decizie și implicare activă sau, ceva mai agresiv, drept lipsă de viziune pe termen lung, acest „obicei” nu mai poate continua în mod sustenabil. Care este miza pentru care este necesară schimbarea? În opinia mea, sunt trei motive principale: protejarea locuitorilor, evitarea tensiunilor geopolitice și limitarea daunelor aduse mediului. 

Din luna mai a anului 2021 și până în octombrie a aceluiași an prețurile cărbunelui, petrolului și gazului s-au mărit cu aproximativ 95%. Acest element pune în pericol bunăstarea și nivelul de trai al locuitorilor, întrucât duce direct la măriri exponențiale de prețuri. Pe cât de importantă este acțiunea rapidă, astfel încât prețurile să revină la un nivel considerat ca fiind normal, care să nu-i pună în pericol pe oameni, reformele nu trebuie să fie nici prea agresive. Tranziția verde este o prioritate de top, dar și aceasta poate amenința traiul unor întregi sectoare din societate, dacă nu este implementată corespunzător. De exemplu, în România aproximativ 3.5 milioane de locuințe folosesc încălzirea cu lemne. Prin PNRR a fost propus începutul unei tranziții către folosirea de biomasă pentru generarea de căldură și energie, în același timp fiind permisă în continuare utilizarea lemnului, astfel facilitând o schimbare importantă și în același timp creând o structură menită să confere stabilitate. O interzicere bruscă a încălzirii prin lemn ar fi pus în pericol și ar fi condamnat la incertitudine milioane de persoane.

Din punctul de vedere al tensiunilor geopolitice, dependența față de importul de gaz și petrol pentru a genera energie este la mijlocul mai multor conflicte recente. Cele mai facile exemple sunt revoltele din teritoriile de peste mări (din Caraibe mai exact) ale Franței, care sunt obligate ca teritoriu al Franței să importe aceste resurse prin furnizorii Uniunii Europene, și, desigur, conflictul dintre întreg blocul european și Rusia. Acesta menționat la urmă are multe fațete, dar gravitează în jurul gazoductului Nord Stream 2 și al conflictului cu Ucraina, care escaladează de la o zi la alta. 

Limitarea daunelor aduse mediului este o prioritate de top a întregii scene internaționale, întrucât analizele experților și ale oamenilor de știință oferă o fereastră de acțiune din ce în mai scurtă și sunt tot mai lipsite de optimism. Într-un caz „absolut” ideal umanitatea ar fi avut acces la resurse infinite și și-ar fi permis să producă și să consume nestingherită. Realitatea este alta. Niciodată nu ne-am permis să facem aceste lucruri fără a avea o limită, dar în prezent, mai mult ca oricând, obiceiurile de consum nepăsător și producție trebuie să se oprească pentru a mai oferi mediului și atmosferei o șansă la supraviețuire. Cum am menționat anterior, acest element este adânc legat de modalitățile de creare a energiei, tranziția către energie sustenabilă (verde) fiind imperios necesară. Certificatele pentru emisiile de CO2, cumpărate și folosite de marii producători și de state pentru a justifica nivelul de poluare, s-au scumpit, dar cu toate acestea nivelul amprentei de carbon al actorilor importanți nu se diminuează semnificativ, iar liderii mondiali sunt reticenți în a-și asuma angajamentul de a limita pagubele, așa cum ne-a arătat dezamăgitoare conferință COP26.  

Posibilele soluții ar trebui să răspundă tuturor acestor semne de întrebare și să ofere atât rezolvări pe termen scurt, cât și un plan și o structură pe termen lung. Agenția Internațională pentru Energie estima la finalul anului 2021 că ar fi nevoie de dublarea investițiilor în cercetarea și implementarea practicilor verzi și a surselor de energiei regenerabilă la nivel global pentru a combate criza de energie. Acest efort ar presupune investiții de peste cinci mii de miliarde de euro, pe plan internațional. Investițiile menționate includ izolarea caselor și apartamentelor (pentru a diminua nevoia de încălzire), înlocuirea centralelor pe lemne și gaz, înlocuirea pompelor vechi de apă și tranziția propriu-zisă către surse regenerabile de energie (biomasă, centrale eoliene, centrale nucleare etc.). Alt pas către rezolvarea acestei crize este investiția în tehnologii de colectare și înmagazinare a dioxidului de carbon. Acesta este un element de mare importanță deoarece ar oferi stabilitate în procesul de tranziție către energii regenerabile și către schimbul de energie electrică între state (care se practică în cazul a doar 4% din energia electrică în uz, comparat cu 24% în cazul gazelor și 46% al petrolului). Pentru a facilita tranziția către electricitate vor fi generate cantități importante de CO2, fiind nevoie de o risipă semnificativă de energie pentru a duce la capăt investițiile și construcțiile necesare. În momentul de față doar 20% din emisiile generate de combustibili fosili sunt supuse înregistrării prin certificate de CO2, așa că investiția în tehnologiile menționate este necesară pentru a evita o degradare ireversibilă a mediului rezultată din tranziția verde.

Un al treilea pas logic și necesar este introducerea energiei pe piața liberă, ca bun. Schimbul transnațional de energie și introducerea acesteia pe piața liberă reprezintă o soluție „neortodoxă”, dar necesară în opinia unor lideri și decidenți europeni. Discuțiile la nivel de UE îndreaptă către „socializarea” energiei (de la doctrina socialistă), propunându-se o abordare prin care achiziția de energie să fie disponibilă pentru toate statele membre, fără a fi împiedicat consumul de către alți cumpărători. Această soluție ar sedimenta independența energetică față de terți (precum Rusia) și ar oferi o structură bună de protecție pentru statele a căror tranziție către energia regenerabilă va fi dificilă. Desigur, state precum Franța care se bazează predominant pe energie nucleară, vor fi principalii distribuitori, dar, în principiu, structurile Uniunii Europene și intervențiile statelor membre vor contribui atât la buna cooperare cât și la evitarea oricărei forme de abuz sau monopol. La momentul de față această idee este redusă doar la nivelul discuțiilor, dar este o posibilă soluție pentru viitor și merită urmărită evoluția subiectului. 

Depășirea crizei energetice va presupune un efort considerabil, atât la nivelul actorilor politici și internaționali, cât și în rândurile societății. Soluțiile care vor fi aplicate pentru rezolvarea acestei situații trebuie să fie relevante și pentru combaterea crizelor climatice și deteriorării mediului, ideile propuse acum să constituie baza planului de acțiune ce va fi adoptat în viitor. Este un concept complex, care necesită timp, investiții majore și o coordonare aproape nemaiîntâlnită la nivel internațional, însă este singurul răspuns pentru a ieși cu bine din criza energetică și, totodată, pentru evitarea unui colaps al mediului înconjurător.

Bibliografie

Bădilă, Leonard. 2021. Încălzirea cu lemne nu va fi interzisă în România! Virgil Popescu vine cu informații de ultim moment. Decembrie 14. https://www.capital.ro/incalzirea-cu-lemne-nu-va-fi-interzisa-in-romania-virgil-popescu-vine-cu-informatii-de-ultim-moment.html.

Conserve Energy Future. 2021. What is the Global Energy Crisis? https://www.conserve-energy-future.com/causes-and-solutions-to-the-global-energy-crisis.php.

Davies-Venn, Michael. 2021. An unorthodox solution for Europe’s electricity crisis. Noiembrie 2. https://socialeurope.eu/an-unorthodox-solution-for-europes-electricity-crisis.

Shea, Jamie. 2021. The energy crisis: short-term responses are fine but what about long-term solutions? Octombrie 22. https://www.friendsofeurope.org/insights/the-energy-crisis-short-term-responses-are-fine-but-what-about-long-term-solutions/.

Despre Cuciureanu Mircea Andrei

Vezi și

A fost 13 mai în lume – Cetățenii din Croația protestează după ce anumite spitale refuză să efectueze avortul, Consiliul de Securitate al ONU atrage atenția asupra represiunii talibane împotriva fetelor și femeilor, iar moartea jurnalistei Shireen Abu Akleh ar putea fi clasată drept crimă de război

Material realizat de Maria Pițigoi și Meda Dragomir Mii de croați au participat la o …