Material realizat de Andreea Ianoșiu și Ioana Mănăilă
Rețeaua socială Twitter a anunțat suspendarea a 70.000 conturi ce împărtășesc conținut care susține teoriile promovate de QAnon, potrivit The Guardian. Decizia a fost luată după violențele de săptămâna trecută de la Capitoliu, când un grup de susținători ai președintelui în exercițiu, Donald Trump, s-au mobilizat împotriva victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Conturile care dețin conținut QAnon sunt surse de propagare a conspirațiilor, conform Twitter. Adepții grupării QAnon publică materiale despre faptul că Donald Trump luptă împotriva pedofililor, despre care pretind că se regăsesc în majoritatea lor printre democrați, și împotriva aliaților ”statului profund”. Decizia Twitter a provocat o scădere de 5 miliarde de dolari a valorii pe piața financiară, deoarece investitorii au început să aibă temeri în privința reglementărilor viitoare.
Lansarea consolei de jocuri PlayStation 5 a primit o atenție mediatică de 26 de ori mai mare decât cea atrasă de 10 crize umanitare la un loc, pe parcursul anului 2020, potrivit unui raport publicat de Care International, citat de The Guardian. Violența produsă în Guatemala, foametea din în Madagascar și dezastrele naturale din Papua Noua Guinee sunt câteva dintre crizele umanitare care au fost declarate nesemnificative în comparație cu știrile legate de Covid-19, de protestele globale „Black Lives Matter”, cât și de evenimente precum Eurovision. Reprezentantul ONU, Delphine Pinault, a declarat că virusul a confirmat apariția crizelor umanitare, „dar pentru atât de mulți oameni, în special femei și fete, Covid-19 este doar o altă amenințare în plus față de ceea ce trebuie să facă față deja”. Deși aceste probleme există încă de înainte de a apărea virusul, ele sunt ignorate sau nu au fost abordate. Conform statisticilor ONU, circa 235 de milioane de persoane vor avea nevoie, la nivel mondial, de ajutor umanitar în decursul acestui an, o creștere cu 40% față de anul 2020. Federația globală CARE International a solicitat guvernelor să ofere jurnaliștilor un acces mai favorabil pentru a putea raporta poveștile din spatele crizelor, cât și să le permită asocierea cu organizațiile mai mici pentru a acorda atenție știrilor locale.
Deutsche Bank a anunțat că nu va mai încheia contracte cu președintele Donald Trump, relatează CNN. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a reprezentat un sprijin major pentru finanțarea afacerilor lui Trump, întrucât aceștia erau parteneri și împrumuturile băncii au fost o sursă importantă de venit. Decizia personalului este generată de manifestațiile violente de la Capitoliu pe care o parte dintre susținătorii lui Trump le-au declanșat. În plus, banca americană Signature a închis conturile personale ale președintelui și i-a cerut demisia. Reprezentanții băncii au precizat și că nu se vor mai angaja contractual cu ”membri ai Congresului care desconsideră Colegiul Electoral”. De la Deutsche Bank, Trump a împrumutat aproximativ 10 milioane de dolari pentru complexul de golf Trump National Doral.
Curtea Supremă a Indiei a suspendat punerea în aplicare a trei noi legi agricole, ca urmare a multiplelor proteste, și a format un comitet pentru a asculta plângerile fermierilor, relatează Al Jazeera. Mii de fermieri au campat la periferia capitalei Indiei, New Delhi, încă de la sfârșitul lunii noiembrie. Judecătorul Sharad Arvind Bobde a declarat marți că se va forma un comitet prin care să noteze nemulțumirile făcute de fermieri, declarând că „avem puterea de a crea un comitet, iar acesta ne poate prezenta situația”. Liderii sindicatelor formate de fermieri au cerut în numele tuturor revocarea noilor legi. Însă, în ciuda protestelor muncitorilor din toată țara și ale fermierilor, guvernul prim-ministrului Narendra Modi, a exclus abrogarea legilor. Având în vedere declarațiile făcute, guvernul afirmă că legislația își propune să modernizeze sistemul agricol, susținând că acesta suferă de risipă și blocaje în ceea ce privește aprovizionarea. Liderii fermelor nu sunt de aceeași părere, spunând că legile sunt o încercare de a eroda un preț minim pentru susținerea culturilor, permițând anumitor companii să controleze sectorul agricol. Vineri urmează o întâlnire între guvern și grupurile de fermieri. Un reprezentat al protestatarilor a declarat că fermierii vor renunța la proteste doar atunci când legile vor fi revocate.
Irlanda se confruntă cu o creștere semnificativă a infecțiilor cu coronavirus, după ce a ieșit dintr-o perioadă de ”lockdown” de șase săptămâni, în care a avut cele mai puține cazuri din Europa, informează CNN. Potrivit ”Our World in Data”, o publicație științifică online, cu sediul la Universitatea Oxford, Irlanda a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare rată de infectare din lume. Statisticile au arătat aproximativ 1.323 de cazuri de Covid-19 la un milion de persoane, la începutul lunii ianuarie. Însă, vineri a fost ziua cu cele mai multe cazuri înregistrate, 8.248 de cazuri noi. Prezența variantei virusului din Marea Britanie și sărbătorile din perioada Crăciunului au amplificat creșterea cazurilor. Aproximativ 40% din cele mai recente cazuri din Irlanda sunt cauzate de varianta mai contagioasă din Marea Britanie, conform directorului Laboratorului Național de Referință. Irlanda a închis restaurantele și unele magazine încă din Ajunul Crăciunului, cât și șantierele neesențiale și școlile. Potrivit lui Phillip Nolan, președintele grupului consultativ irlandez de modelare epidemiologică, speră că măsurile actuale vor „suprima în mod semnificativ transmiterea virusului.”
Israelul este considerată ”o țară cu un regim de apartheid și nu o democrație”, potrivit concluziilor unui raport al organizației pentru drepturile omului B’Tselem, citat de The Guardian. Israelul este acuzat că promovează supremația evreilor asupra palestinienilor, de către B’Tselem, o organizație care se ocupă cu documentarea asupra încălcării drepturilor omului. În raportul organizației, se afirmă că „un principiu de organizare stă la baza unei game largi de politici israeliene: avansarea și perpetuarea supremației unui grup – evreii – peste un alt grup –palestinienii”. Ohad Zemed, purtătorul de cuvânt al ambasadei Israelului în Marea Britanie a respins acest raport, considerându-l drept „un instrument de propagandă”. Acesta a declarat că „Israelul respinge afirmațiile false din raport, deoarece nu se bazează pe realitate, ci pe o viziune ideologică distorsionată.” Acuzația de apartheid reprezintă un avertisment al activiștilor care se opun politicii autorităților israeliene de anexare a teritoriilor palestiniene, pe care o consideră drept o decizie de ocupare permanentă, cât și legilor recente care consacră drepturi politice suplimentare pentru evrei asupra arabilor. Mai mult, raportul B’Tselem pretinde că Israelul a creat un sistem pe tot teritoriul în care cetățenii evrei au drepturi depline.
Trump a acuzat, în privat, activiștii ”de stânga” – Antifa – pentru asaltul de la Capitoliu, relatează Reuters. Cu toate acestea, materialele difuzate video din timpul evenimentelor de săptămâna trecută arată că grupul care este responsabil pentru violențele ce au avut loc în SUA este format din susținători ai lui Donald Trump. Trump a făcut această remarcă privat, într-o convorbire telefonică cu Kevin McCarthy, liderul minorității republicane din Camera Reprezentanților. Asaltul de la Capitoliu de săptămâna trecută a provocat amânarea pentru scurtă durată a certificării victoriei prezidențiale a lui Joe Biden. Președintele în exercițiu, Donald Trump, care a acuzat fără dovezi fraudarea alegerilor, i-a lăudat inițial pe manifestanți, însă ulterior a condamnat violențele.
Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, acuză Facebook pentru blocarea rețelelor sociale de pe teritoriul statului, conform Al Jazeera. Rețelele au fost blocate de autoritățile din Uganda cu 2 zile înaintea alegerilor prezidențiale pentru că sunt folosite drept mijloace de campanie electorală. Lista platformelor blocate include Facebook, Twitter, WhatsApp, Signal și Viber. Contracandidatul lui Museveni, un cântăreț și politician popular, Bobi Wine, susține că gărzile lui de securitate au fost arestate când el avea un interviu la radio Kenya Hot 96 FM. Secretarul General ONU, Antonio Guterres, cere Ugandei să respecte drepturile omului, ca rezultat al violențelor din perioada preelectorală.
Egiptul anulează restricțiile aplicate Qatarului asupra spațiului aerian, relatează Al Jazeera. Ridicarea blocadei asupra statului din Golf a permis atât reluarea zborurilor dintre Egipt și Qatar, cât și folosirea spațiului aerian al Egiptului de către zborurile operate din Qatar. Atât Egipt cât și aliații din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain – impuseseră un embargo împotriva Qatarului în iunie 2017, acuzând țara de susținerea terorismului, însă aceste restricții au luat sfârșit după mai mult de 3 ani, ca urmare a declarației Al-Ula sau pactului de ”solidaritate și stabilitate”, adoptată recent în urma summit-ului anual din cadrul Consiliului pentru Cooperare în Golf. Astfel, statele din Golf au permis din nou reluarea relațiilor diplomatice cu Qatar și redeschiderea circulației în spațiul aerian.
Membrii cabinetului executiv din Kuweit demisionează în urma moțiunii prin care legiuitorii cereau interogarea premierului cu privire la modul de numire a membrilor acestuia, relatează Al Jazeera. Demisia prim-ministrului Sheikh Al-Khalid Al-Sabah a fost depusă la doar o lună de la formarea guvernului și la câteva zile după ce parlamentarii kuweiteni au depus moțiunea. Moțiunea pentru interpelarea premierului Sabah a fost înaintată de trei deputați la data de 5 ianuarie. Demisia membrilor cabinetului era așteptată în urma alegerilor legislative din toamna trecută, în urma cărora reprezentanții opoziției au obținut câștiguri semnificative după ce două treimi dintre legislatori și-au pierdut mandatele. Criza politică din Kuweit reprezintă prima provocare pentru noul emir, Nawaf al-Ahmad al Jaber, care a preluat puterea în toamna anului trecut. Peste 30 de parlamentari au susținut o moțiune inițiată pe 5 ianuarie pentru interpelarea premierului privind alegerea membrilor cabinetului său. Primul ministru kuweitian era așteptat să apară în fața legislatorilor pe 19 ianuarie, însă acum este de așteptat ca Sheikh Al-Sabah să înainteze demisiile membrilor executivului pentru a fi aprobate de emir. Acest pas era așteptat de la ședința din Parlament de la începutul acestei luni, reprezentând prima provocare politică pentru noul emir, deoarece țara se confruntă cu o criză economică gravă, cea mai mare din ultimele decenii.