Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 11 ianuarie în lume – OMS anunță că imunizarea colectivă nu poate fi atinsă în 2021, primarul Amsterdamului vrea interdicția consumului de cannabis pentru străini, iar SUA adaugă Cuba pe lista statelor teroriste
Primarul orașului Amsterdam dorește ca turiștii să viziteze orașul pentru „bogăția, frumusețea și valorile sale culturale” în detrimentului așa-numitului ”turism al drogurilor” pentru care a devenit cunoscut în ultimele decenii

A fost 11 ianuarie în lume – OMS anunță că imunizarea colectivă nu poate fi atinsă în 2021, primarul Amsterdamului vrea interdicția consumului de cannabis pentru străini, iar SUA adaugă Cuba pe lista statelor teroriste

Material realizat de Miruna Toma și Anca-Maria Barbu

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că imunizarea colectivă nu va fi atinsă anul acesta, în ciuda lansării vaccinurilor COVID-19 în mai multe țări, conform Al Jazeera. Luna trecută, Regatul Unit a devenit prima țară din lume care a început să  administreze cetățenilor săi vaccinul împotriva COVID-19, iar începând de atunci, peste 30 de țări și-au lansat programele de vaccinare. „Nu vom atinge un nivel ridicat de imunitate a populației sau o imunizare colectivă în 2021”, a declarat luni omul de știință din partea OMS, Soumya Swaminathan. Swaminathan a subliniat necesitatea ca guvernele și oamenii să continue să meargă înainte și să ia măsuri precum distanțarea fizică, spălarea mâinilor și purtarea permanentă a măștii de protecție pentru a controla efectele produse de pandemie. Aceasta a amintit și apreciat „progresul incredibil” realizat de oamenii de știință, care au reușit să dezvolte nu unul, ci mai multe vaccinuri sigure și eficiente împotriva unui virus nou, în mai puțin de un an. 

Taiwan a lansat luni un nou design al pașaportului național, care acordă o importanță mai mare numelui cotidian al insulei, cu scopul de a evita confuzia cu numele statului chinez, în contextul pandemiei de COVID-19 și a eforturilor intensificate ale Beijingului de afirmare a suveranității, relatează Reuters. În prezent, pașapoartele taiwaneze existente au conțin sintagma „Republica China”, denumirea oficială adoptată de statul insular, scrisă cu un font mare în limba engleză în partea de sus, în vreme ce denumirea „Taiwan” este tipărită în partea de jos a pașaportului, creând o posibilă confuzie la nivel internațional, potrivit guvernului. La începutul pandemiei, oficialii din Taiwan au afirmat că unii dintre cetățeni au fost confundați cu cetățenii chinezi și, în anumite cazuri, supuși pe nedrept acelorași interdicții de trecere a granițelor, atunci deși virusul era bine controlat în Taiwan, dar nu și în China. Noul pașaport mărește cuvântul „Taiwan” în engleză și elimină expresia  „Republica China”, deși această sintagmă va rămâne inscripționată în limba chineză și în engleză, scrise cu font mai mic și plasată în jurul emblemei naționale. Scopul acestei modificări este de a spori vizibilitatea Taiwanului, astfel încât cetățenii taiwanezi să nu fie identificați în mod eronat ca venind din China, atunci când călătoresc în străinătate. 

Cetățenii străini ar putea să nu mai poată consuma produse pe bază de cannabis în celebrele cafenele din Amsterdam, ca urmare a unei propuneri inițiată de primarul orașului, sprijinită de procurori și poliție, anunță The Guardian. Propunerea primarului Femke Halsema a fost făcută pentru descurajarea crimei organizate și pentru stoparea așa-numitului ”turism al drogurilor”, generând reacții variate din partea rezidenților și a antreprenorilor implicați în fenomen. 58% dintre turiștii străini care vizitează Amsterdamul o fac pentru consumul de cannabis din cele 166 de cafenele care comercializează aceste produse în capitala Olandei, se arată într-un studiu guvernamental. Totodată, un alt studiu citat de primarul Halesma concluzionează că pentru orașul Amstredam ar fi sustenabil un număr de circa 70 de cafenele dacă doar localnicii vor avea permisiunea de a consuma cannabis. ”Amsterdam este un oraș internațional și dorim să atragem turiști, dar pentru bogăția, frumusețea și instituțiile sale culturale”, a declarat primarul capitalei olandeze. Aceasta a mai subliniat că dorește ca orașul să rămână ”deschis, ospitalier și tolerant”.

Papa Francisc a anunțat o nouă măsură care oficializează un nou pas pentru drepturile femeilor în Biserica Catolică, prin permisiunea ca acestea să poată ocupa poziția de ajutoare de altar sau de cititori ai liturghiilor, anunță The Telegraph. Liderul de la Vatican a emis un decret care schimbă legea canonică, permițând astfel femeilor să ocupe un rol mai important în timpul slujbelor religioase. Practica de a citi liturghia sau de a servi drept ”acoliți” – sau ajutoare la altar – este deja întâlnită de câteva decenii în cadrul catolicismului, însă aceasta a devenit acum oficială. Papa Francisc a reiterat ”contribuția prețioasă” la ”viața și misiunea Bisericii” pe care o aduc femeile. Cu toate acestea, subiectul privind permisiunea ca femeile să devină preoți ai bisericii catolice rămâne unul închis, însuși liderul de la Vatican fiind un opozant al propunerii.

Statele Unite ale Americii a impus sancțiuni asupra mai multor persoane și entități ucrainene, pe baza acuzațiilor de implicare în alegerile americane din noiembrie 2020 și asociere cu un parlamentar ucrainean pro-rus, care a desfășurat acțiuni de acuzare a fiului președintelui-ales Joe Biden, relatează Reuters.  Departamentul de Trezorerie al SUA i-a acuzat pe cei șapte bărbați și pe cele patru organisme de implicare într-o rețea străină de influență rusească, asociată cu parlamentarul Andriy Derkach.  Acesta a fost afectat de sancțiunile Statelor Unite prima dată în septembrie, pe baza acuzațiilor că a încercat să intervină în alegerile câștigate ulterior de Joe Biden. Pentru cei afectați, aceste sancțiuni vor însemna înghețarea activelor și interzicerea companiilor americane de a iniția parteneriate de afaceri cu aceștia. ,,Campaniile de dezinformare provenite din Rusia sunt o amenințare pentru democrația noastră.’’, a declarat Steven Mnuchin, ministrul Trezoreriei. ,,Statele Unite va continuă să apere cu agresivitate integritatea sistemului și proceselor sale electorale’’, a mai afirmat acesta.

Guvernul Statelor Unite ale Americii a reintrodus Cuba pe lista ,,statelor sponsor ale terorismului’’, după ce aceasta fusese anterior eliminată în 2015, la solicitarea președintelui de la acea vreme, Barack Obama, cu scopul de a normaliza relația bilaterală, conform Deutsche Welle. Decizia a fost anunțată de Secretarul de Stat Mike Pompeo, care a evidențiat drept cauze finanțarea actelor de terorism internațional, adăpostirea fugarilor americani și susținerea liderului venezuelean Nicolas Maduro. ,,Prin această acțiune, vom trage la răspundere guvernul cubanez și vom trimite un mesaj clar: regimul Castro trebuie să încheie susținerea pentru terorismul internațional și subminarea justiției americane.’’, a declarat Mike Pompeo. ,,SUA va continuă să susțină poporul cubanez în obținerea unui guvern democratic, a respectării drepturilor omului, inclusiv libertatea religioasă, cea de exprimare și de asociere.’’, a mai afirmat acesta. Ministrul de externe cubanzez Bruno Rodriguez a răspuns, declarând: ,,Condamnăm mișcarea ipocrită și cinică de a introduce Cuba pe lista statelor sponsor ale terorismului. Oportunismul politic al acestei desemnări este evident pentru oricine este interesat cu adevărat de combaterea terorismului și de victimele acestuia.’’

Majoritatea pacienților care au necesitat spitalizare în urma infectării cu virusul Covid-19 au avut încă o varietate de simptome, inclusiv oboseală sau inconfort al somnului, la mai bine de șase luni de la infectare, se arată într-un studiu realizat de China în regiunea Wuhan, informează CNN. Peste 1700 de pacienți tratați în orașul care a devenit primul mare focar al infectării cu noul coronavirus au fost monitorizați, iar 76% dintre aceștia aveau încă cel puțin un simptom după mai multe luni de când au fost externați din spital. Printre cele mai frecvente simptome descoperite se numără oboseala, în proporție de 63%, respectiv dificultăți ale somnului, în proporție de 26%, la șase luni după diagnosticul inițial. De asemenea, au fost raportate și efecte psihologice pe termen lung, cu 23% dintre pacienți experimentând anxietate și depresie. Studiul, publicat în revista The Lancet, este cel mai extins din punct de vedere al eșantionului analizat de la izbucnirea pandemiei care a infectat până acum circa 90 de milioane de oameni la nivel global.

Predicatorul religios Adnan Oktar, un controversat teleevanghelist musulman turc, a fost condamnat la peste 1000 de ani de închisoare în urma unui proces în urma căruia a fost găsit vinovat de multiple abuzuri sexuale, viol, inclusiv asupra unor minore, evaziune fiscală și tentativă de spionaj, scrie The Guardian. Oktar, în vârstă de 64 de ani, a fost judecat alături de peste 200 de inculpați în cadrul unei anchete lansată de poliția din Istanbul împotriva evaziunii fiscale. Acesta predica valorile conservatoare și creaționismul, înconjurat de femei îmbrăcate sumar, în cadrul unor emisiuni televizate realizate de postul său privat de televiziune. Mai multe femei care făceau parte din anturajul său au depus mărturie și au relatat abuzurile fizice și psihice la care au fost supuse. Alături de Oktar, care a fost condamnat la 1075 de ani de închisoare, alte 236 de persoane au fost inculpate în cadrul procesului care a început în 2019, iar 78 dintre acestea se află în custodia autorităților așteptând să fie judecate.

Partenerul companiei farmaceutice Pfizer, BioNTech, anunță că a mărit numărul de doze de vaccin anti-covid pe care vrea să le livreze pe parcursul anului 2021. Obiectivul de producție pentru vaccinul împotriva COVID-19 a fost mărit la 2 miliarde de doze față de cel de 1,3 miliarde de doze, stabilit anterior, întrucât companiile vor adăuga noi linii de producție, informează Reuters. Producția va fi intensificată cu ajutorul unor seringi speciale, cunoscute sub numele de seringi cu spațiu mort redus, ce permit extragerea a șase doze de vaccin dintr-un flacon de standard, în loc de cele cinci obișnuite, evitând risipa de lichid neutilizat rămas într-o seringă. Această creștere a productivității ar putea însemna ca aproximativ un miliard de oameni să poată primi în 2021 vaccinul prevăzut cu dubla administrare a serului la un interval de 21 de zile. Un nou sediu de producție din Marburg, Germania, achiziționat de la Novartis în septembrie, va crește capacitatea anuală cu până la 750 de milioane de doze când va deveni operațional până la sfârșitul lunii februarie. Datele cu privire la noua tulpină identificată în Marea Britanie vor fi publicate în următoarele 7 zile, în timp ce informații despre tulpina sud-africană se așteaptă să fie făcute publice în următoarele 10 zile. Până în prezent, vaccinul pare capabil să protejeze împotriva unei mutații cheie în noile variante, a arătat săptămâna trecută un studiu de laborator desfășurat de Pfizer.

Comisia Europeană refuză să condamne Germania pentru încălcarea tratatelor UE în ceea ce privește procurarea comună a schemei de vaccinare, după ce nemții au achiziționat 30 de milioane de doze din vaccinul Pfizer/ BioNTech prin acorduri bilaterale, relatează Politico. Hanno Kautz, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății din Germania a confirmat, în cadrul conferinței de presă de vineri, că Germania va primi aproximativ 60 de milioane de doze de vaccin din contractele UE, și aproximativ 30 de milioane din acorduri bilaterale. ,,Este o acțiune întreprinsă în afara tratatelor Uniunii.’’, a declarat acesta. La numai două ore înaintea conferinței de presă susținută de Kautz, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat procurarea individuală a vaccinurilor, afirmând că ,,Este o obligație cu putere juridică. Cu toții am încheiat un acord cu caracter juridic obligatoriu că nu vor exista negocieri sau contracte paralele.”  Aceste declarații fac parte dintr-o serie de atacuri din ultima săptămâna, în  care politicienii și media din Germania au blamat UE pentru că a creat un ,,dezastru al vaccinării’’, fără să achiziționeze suficiente doze. Criza vaccinăriii se suprapune cu criza pentru succesiunea cancelarului Angela Merkel. 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 14 ianuarie în lume – Papa Francisc și Papa Emerit Benedict au primit vaccinul anti-covid, Uganda oprește accesul la internet în ziua alegerilor prezidențiale, iar europarlamentarii se pregătesc să discute propunerea Greciei pentru pașapoartele de vaccinare

Material realizat de Oana Florea și Dora Timar Directorul umanitar al Națiunilor Unite, Mark Lowcock, …