Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Oana Florea și Andreea Ianoșiu
Ungaria a modificat definiția familiei din constituție pentru a interzice adopția copiilor de către cuplurile de același sex, relatează Reuters. Noua constituție maghiară definește familia ca fiind „bazată pe căsătorie și relația părinte-copil” și prevede că „mama este o femeie, tatăl este un bărbat.” În ultimii ani, discursul conservator al premierului Viktor Orban s-a intensificat, acesta a atacat în repetate rânduri persoanele gay, dar și imigranții și musulmanii acuzați că susțin cultura europeană. Ungaria nu a permis niciodată căsătoria dintre persoanele de același sex, dar încă recunoaște uniunea civilă. Adopția de către cupluri de același sex a fost posibilă până acum, cu condiția ca unul dintre parteneri să fi aplicat ca persoană singură. Conform noii legi, persoanele singure din Ungaria trebuie să obțină aprobarea cererii de adopție de la ministerul pentru problemele familiei, condus de Katalin Novak, o conservatoare care promovează modelul familiei tradiționale. La începutul acestui an, a fost de asemenea adoptată o lege care interzice schimbarea genului în documentele personale și prezentarea diversității într-o manieră pozitivă în manuale. Grupurile pentru drepturile omului au denunțat schimbările și au cerut liderilor europeni să își facă auzită vocea, întrucât Uniunea Europeană supraveghează respectarea principiilor statului de drept din Ungaria.
China este statul care a încarcerat cei mai mulți jurnaliști la nivel global, pentru al doilea an consecutiv, într-un an care a marcat un record al detențiilor pentru practicanții acestei meserii din toată lumea, relatează The Guardian. Potrivit unui studiu anual efectuat în cadrul Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, China trimite la închisoare în anul 2020 cel mai mare de jurnaliști al doilea an consecutiv, 47, cu 10 mai mult decât în Turcia, unde se înregistrează o scădere ușoară față de evenimentele din 2016, când a avut loc o tentativă de lovitură de stat. Acest trend se desfășoară și în Belarus, Etiopia și Iran, jurnaliștii fiind un grup țintă pentru autorități, fiind adesea considerați vinovați de acte împotriva statului, cum este cazul în Etiopia. Pe de altă parte, în China și Iran, jurnaliștii sunt acuzați de spionaj și distribuirea de conținut fals. Statele Unite ale Americii, deși clădite pe un sistem de guvernare democratic, a înregistrat un număr mare de arestări ale jurnaliștilor în anul 2020, mai ales în contextul demonstrațiilor publice. Un număr de 110 jurnaliști în SUA au fost arestați și aproximativ 300 au fost asaltați prin mijloacele legii.
Experții americani din domeniul sanitar au anunțat că vaccinul Moderna este sigur și eficient în proporție de 94%, relatează BBC. Moderna poate deveni al doilea vaccin permis în SUA, iar vestea vine la o zi după ce americanii din întreagă țară au început să primească doze din vaccinul Pfizer-BioNtech. Analizele Agenției pentru Alimente și Medicamente (FDA) arată că nu există probleme de siguranță. În urma unui studiu la care au participat 30.000 de persoane s-a constatat că cele mai comune efecte adverse ale vaccinului presupun febră, dureri de cap și dureri musculare și articulare, reacțiile adverse grave fiind rare. Dacă vaccinul va fi aprobat, livrarea ar putea începe în termen de 24 de ore. Spre deosebire de vaccinul Pfizer care necesită o temperatura de transport de -75C, vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20C, logistica de transport fiind mai puțin dificilă. Asemenea Pfizer, vaccinul Moderna se administrează în doză dublă, a doua doză fiind administrată după 28 de zile.
Președintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria obținută în urma votului Colegiului Electoral, relatează Al Jazeera. Kremlinul a declarat că a așteptat rezultatele oficiale ale alegerilor înainte de a comenta rezultatul, Putin fiind unul dintre ultimii lideri mondiali care nu îl felicitase încă pe Biden. Conform comunicatului emis de Kremlin, Putin i-a urat președintelui ales mult succes și și-a exprimat încrederea că Rusia și Statele Unite, văzute ca responsabile pentru securitatea și stabilitatea globală, vor colabora în ciuda diferențelor pentru a rezolva numeroasele provocări cu care se confruntă lumea. Oficialii de la Moscova au criticat anterior procesul electoral din Statele Unite, descriindu-l ca fiind arhaic și nereprezentativ. Este de așteptat ca Biden să adopte o poziție mai dură față de Rusia în comparație cu Donald Trump, criticat de democrat în timpul campaniei pentru apropierea de liderii autocrați.
Facebook, Twitter și Tik Tok riscă amenzi de până 10% din cifra de afaceri dacă nu reușesc să elimine și să limiteze răspândirea conținutului ilegal în baza legilor propuse marți de Marea Britanie, conform Al Jazeera. Platformele vor fi nevoite să adopte măsuri pentru asigurarea siguranței copiilor în mediul online și vor fi obligate să aibă politici clare de conținut. Noile reguli ale Marii Britanii, care vor fi introduse în legislație anul viitor, ar putea duce la blocarea unor site-uri care încalcă regulile, managerii din vârf fiind trași la răspundere. Guvernele țărilor depun eforturi pentru adoptarea unor măsuri de control eficient al conținutului ilegal și periculos de pe rețelele de socializare, Uniunea Europeană urmând să își prezinte propriul pachet de măsuri. Facebook și Google au anunțat că vor colabora cu guvernul în privința reglementărilor, ambele companii declarând că siguranța utilizatorilor reprezintă o prioritate. Platforma Tik Tok, deținută de compania chineză ByteDance, a declarat de asemenea că așteaptă să colaboreze cu guvernul pentru a consolida siguranța online. Pentru a proteja libertatea de exprimare, măsurile care urmează să fie adoptate nu vor viza jurnalismul online și comentariile cititorilor.
Violența și abuzurile forțelor de securitate fac din Africa subsahariană cea mai riscantă zonă pentru investiții conform Indexului pentru măsurarea Terorismului Global, relatează the Guardian. Indexul citat, care colectează anual date despre abuzurile asupra drepturilor omului și violență, arată că zone precum Republica Democrată Congo, Mozambic și Africa subsahariană înregistrează unele dintre cele răspândite fenomene de violență din lume. Focarul este alimentat și de atacurile din partea Boko Haram sau Statul Islamic din Africa Occidentală precum și alte atacuri în Africa Centrală. De aceea, investitorii și oamenii de afaceri întâmpină impedimente atât în ceea ce privește transportul către aceste regiuni, cât și din partea forțelor guvernamentale. Potrivit analistului Alexandre Raymakers, companiile vor să evite un mod de a fi asociate, prin investițiile lor, cu un guvern ale cărui forțe de securitate nu respectă drepturile omului.
Somalia încheie relațiile diplomatice cu Kenya acuzată că încearcă să încalce suveranitatea, integritatea teritorială și independența Somaliei, relatează Al Jazeera. Anunțul a fost făcut de Ministrul somalez al Informațiilor, Osman Dube, care a declarat că diplomații somalezi din Kenya au primit ordin să se întoarcă în țară, în timp ce diplomații kenyeni au primit șapte zile la dispoziție pentru a părăsi Somalia. Somalia acuză Kenya că se amestecă în procesul electoral din Jubbaland, unul dintre cele cinci state autonome ale Kenyei, relațiile dintre guvernul central somalez și statul Jubbaland , învecinat cu Kenya, fiind tensionate. Autoritățile din regiunea semi-autonomă acuză guvernul somalez că încearcă să îl înlăture pe președintele Ahmed Madobe pentru a pune un loialist la putere. Președintele Madobe este un aliat cheie al Kenyei și consideră statul Jubbaland ca fiind o zona tampon împotriva luptătorilor al-Shabaab care au organizat mai multe atacuri peste graniță. În urma ultimelor conflicte, Ministrul de Externe somalez a declarat că Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare, care include opt țări africane, va organiza un summit pe 20 decembrie la Djibouti.
Tunisia nu intenționează să normalizeze relațiile cu Israelul, potrivit Al Jazeera. În ultimele luni, mai multe state precum Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Sudan și Maroc au normalizat relațiile diplomatice cu Israel. Ca urmare a Acordului Abraham, între Israel – Emiratele Arabe Unite – SUA, din 13 august 2020, este marcat pentru prima dată normalizarea relațiilor dintre o țară arabă și Israel, de la același pas realizat de Egipt în 1979 și Iordania în 1994. Prim ministrul Tunisiei, Hichem Mechichi, respectă decizia Marocului, însă menționează că opțiunea aleasă de aceste state nu este pe agendă. În ceea ce privește decizia Marocului, a fost luată ca rezultat al politicii din finalul actualului mandat de președinte al lui Donald Trump, care susține modul în care Marocul contestă suveranitatea Saharei Occidentale, pe care o ocupă în proporții extinse. Regatul a desfășurat și o mișcare de secesiune pentru această cauză în 1975, când Spania și-a abandonat autoritatea colonială asupra Saharei Occidentale. Algeria privește mai sceptic această mișcare de normalizare, spunând că poate crea o situație de destabilizare în regiune. În plus, Sahara Occidentală se află pe lista ONU a teritoriilor care nu se autoguvernează, un statut similar fiind adoptat și de către Uniunea Europeană, în cadrul UE, Curtea Internațională de Justiție, sau Uniunea Africană.
Situația pandemică generată în urma pandemiei virusului COVID-19 reflectă inegalitățile crescânde din Marea Britanie, potrivit the Guardian. Zonele cu rata de mortalitate mare sunt și zonele în care nivelul de sărăcie și deprivare este ridicat, pandemia arătând unele slăbiciuni ce există în societățile inechitabile. De exemplu, grupurile țintă afectate în proporții largi sunt cele etnice, precum cele ce provin din zonele asiatice și africane, care trăiesc în cartiere expuse la un risc mai mare de infectare, mai ales din cauza condițiilor de aglomerare. În plus, alte 4 posibile explicații se referă la calitatea guvernanței și a culturii politice – care nu prioritizează desfășurarea unui sistem medical accesibil, creșterea în inegalitățile economice și sociale, politicile de austeritate și diminuarea serviciilor publice, cât și stadiul deja aflat în degradare al sănătății societății. Aceste exemple constituie o formă de rasism structural, grupurile minoritare fiind cele mai vulnerabile ca rezultat al tendinței de marginalizare din societate. UK nu este singurul loc în care se întâmplă acest fenomen, căci și în SUA expansiunea inegalităților economice și rata mare de mortalitate e asociată cu rasa și etnicitatea.
Gruparea militantă islamistă Boko Haram a revendicat răpirea a sute de elevi ai unei școli din Katsina, în Nigeria, conform BBC. Boko Haram, care este listată drept o organizație teroristă, a fost implicată în mai multe acțiuni de răpiri ale unor elevi, precum cea asupra unei școli de fete din Chibok în 2014. Abubakar Shekau, liderul Boko Haram, susține că își asumă responsabilitatea pentru acest act pentru că grupul țintă se opune educației occidentale. Anul acesta, sute de oameni au murit într-o serie de atacuri din nord-vestul Nigeriei, de ceea ce autoritățile numesc ”grupări criminale” , însă nu este clar dacă Boko Haram se enumeră printre acestea. Cu toate acestea, din 2009, organizația este cunoscută pentru numeroase acte de acest tip din nord-estul Nigeriei. Activiștii îl critică pe Muhammadu Buhari, președintele Nigeriei, pentru gestionarea ineficientă a securității din regiune.
