Home / A fost azi în lume / 2020 / A fost 16 decembrie în lume – Noi tensiuni între trupele azere și cele armene din Nagorno-Karabah, UNESCO adaugă couscous-ul în patrimoniul culinar, iar o apreciată activistă saudită riscă o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani
Sursă: Democracy for the Arab World Now (www.dawnmena.org)

A fost 16 decembrie în lume – Noi tensiuni între trupele azere și cele armene din Nagorno-Karabah, UNESCO adaugă couscous-ul în patrimoniul culinar, iar o apreciată activistă saudită riscă o pedeapsă cu închisoarea de 20 de ani

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma

Loujain al-Hathoul, o apreciată activistă pentru drepturile femeilor care a contestat, în repetate rânduri, măsurile ultraconservatoare ale regatului saudit, precum interdicția femeilor de a șofa, necesitatea femeilor de a se afla sub tutela bărbaților și de a cere permisiunea acestora pentru a călători, riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, relatează the Guardian. O figură marcantă care luptă pentru drepturile femeilor, Loujain al-Hathloul a fost, de-a lungul timpului, arestată, răpită și agresată sexual, fiind ulterior acuzată de destabilizarea securității naționale și colaborarea cu entități străine împotriva statului. După ce a fost judecată de Instanța Penală din  Riyadh, aceasta a fost transferată la Instanța Penală Specială, care are un trecut de ,,condamnare la sentințe foarte lungi sau condamnare cu moartea pentru cei ce contestă regimul monarhiei absolutiste’’, conform Amnesty Internațional. În prezent, un verdict în cazul său este așteptat săptămâna viitoare, în condițiile în care biroul procurorului general din Arabia Saudită a cerut pedeapsa maximă de 20 de ani pentru al-Hathoul. Lucy Rae, purtătoarea de cuvânt a organizației Grant Liberty, a condamnat acțiunile autorităților saudite, afirmând că ,,un regim care percepe activismul femeilor drept terorism este pur și simplu compromis’’.

Autoritățile din Nagorno-Karabah au acuzat forțele azere de capturarea câtorva zeci de trupe, în ciuda armistițiului mediat de Rusia, care a condus la câștiguri teritoriale pentru Azerbaidjan, raportează Reuters. În ciuda faptului că Rusia a trimis trupe de menținere a păcii în regiune, duminică au fost raportate ciocniri care au dus la moartea a patru soldați azeri și rănirea a 6 soldați etnici armeni. De asemenea, ministerul Apărarii al regiunii Nagorno-Karabah a acuzat Azerbaidjanul de provocare, argumentând că forțele azere au capturat zeci de soldați din regiunile care, conform armistițiului de la 10 noiembrie, ar rămâne sub influența etnicilor armeni din Nagorno-Karabah. Într-o altă declarație, același minister a declarat că trupe rusești de menținere a păcii au ajutat soldații armeni să scape din încercuirea azerilor, însă nu este clar dacă este vorba despre aceleași trupe declarate anterior capturate. 

Joe Biden îl nominalizează pe fostul său contracandidat în cursa internă prezidențială în cadrul Partidului Democrat, Pete Buttigieg, pentru funcția de Secretar în Ministerul Transporturilor, oferindu-i responsabilitatea de a revitaliza infrastructura americană, descrisă de președintele ales drept ,,drumurile, podurile și porturile noastre care se prăbușesc’’, conform Reuters. Pete Buttigieg, fost primar al orașului South Bend din Indiana, veteran care a luptat în Afganistan și fost candidat pentru nominalizarea democrată la alegerile prezidențiale ar fi primul bărbat gay învestit într-o funcție atât de înaltă în cadrul cabinetului american, dacă acesta va primi confirmarea Senatului. Președintele ales Biden se află sub presiunea de a-și forma o echipă cât mai diversă, el însuși declarând că formează un cabinet care ,,deschide uși și înlătură bariere, valorizând toate ipostazele talentului’’. Dacă va fi învestit în funcție, Pete Buttigieg va avea un rol important în proiecte cheie, precum instalarea a peste 500.000 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice.

UNESCO a adăugat cușcușul în lista patrimoniului mondial. Algeria și Maroc au lăsat deoparte disensiunile și rivalitățile politice pentru a celebra înscrierea oficială a  cușcușului pe lista Națiunilor Unite a patrimoniului cultural imaterial al lumii, declară Al Jazeera. „Cușcușul, prezent la fiecare eveniment social sau cultural, este în același timp atât un preparat obișnuit, cât și unul deosebit”, a susținut prezentarea comună a celor două state. Cușcușul poate fi servit cu carne sau pește, tocănițe picante, năut ori legume preparate într-o varietate largă de feluri de mâncare delicioase. Acesta se prepară din grâu sau orz și, uneori, din porumb, mei sau sorg, care este măcinat în griș. În toată regiunea, cușcușul, cunoscut și sub numele de Seksu, Kusksi și Kseksu, este la fel de necesar precum sunt orezul sau tăiețeii pentru bucătăria asiatică, fiind un aliment de bază fără de care nu este completă nicio masă. 

Organizația Mondială a Sănătății a declarat că este necesar ca europenii să poarte măști de protecție împotriva coronavirusului la întâlnirile din cadrul familial care vor avea loc odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, conform BBC. Potrivit OMS, Europa riscă să fie copleșită de un nou val de infectări după sărbători în cazul în care măsurile de distanțare socială vor fi încălcate, ca efect al nivelului de transmitere care încă este foarte ridicat. Întâlnirile între membrii familiei ar trebui să aibă loc în intimitatea propriului cămin, iar participanții acestei întâlniri ar trebui să poarte masca de protecție și să respecte normele de distanțare socială. Germania a fost printre țările care au înăsprit miercuri restricțiile, închizând școlile și afacerile care nu reprezentau o activitate prioritară. Între timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că primul vaccin Covid va fi autorizat pentru utilizare în decurs de o săptămână. Aceasta a mai afirmat și că vaccinul, dezvoltat de companiile farmaceutice Pfizer/BioNTech în Germania, va fi lansat în cadrul blocului european mai devreme decât se preconiza inițial cu cel puțin o săptămână. 

Trezoreria Statelor Unite ale Americii a clasificat Vietnamul și Elveția drept manipulatori ai monedei naționale într-o declarație de miercuri, anunțând că a adăugat alte 10 state, incluzând China, pe o listă de supraveghere pentru aceeași suspiciune, conform Reuters. Astfel, Vietnamul și Elveția au fost acuzate de devalorizarea intenționată a propriei monede, cu scopul de a obține un avantaj nedrept în cadrul comerțului, deoarece bunurile provenite din exportul acestor două state ar părea mai atractive pentru cumpărătorii străini, punând în pericol joburile și bunurile americane. În raportul său semestrial, Trezoreria SUA a argumentat că atât Vietnamul, cât și Elveția au întrunit toate cele trei criterii pentru a fi clasificate manipulatori ai monedei naționale, inclusiv intervenția repetată pe piața de schimb valutar. Banca Națională a Elveției a răspuns acuzațiilor, negând faptul că ar manipula propria moneda și declarând că nu își va schimba politica monetară. 

Populația de fluturi ,,monarhi” este în pericol după ce oficialii americani au anunțat că nu va primi statutul de protecție necesar pentru a se încadra în speciile considerate ca fiind pe cale de dispariție, potrivit Euronews.  În ciuda scăderii severe a numărului de exemplare din această specie, administrația Trump a recunoscut  fluturele monarh drept „candidat” pentru categoria speciilor pe cale de dispariție, dar a susținut că alte specii trebuie prioritizate pentru obținerea acestui statut. Se estimează că populația de fluturi monarhi din statele de est a scăzut cu aproximativ 80% față de mijlocul anilor ‘90. Declinul acestei specii se datorează utilizării crescute a pesticidelor agricole, distrugerii surselor majore de hrană și schimbărilor climatice. Specia este foarte sensibilă la schimbările de temperatură și vreme, astfel că schimbările climatice pot afecta și pot compromite anumite procese biologice, precum capacitatea de reproducere. Până în prezent, administrația Trump a adăugat doar 25 de specii în actul care cuprinde  speciile pe cale de dispariție, în comparație cu administrația Obama, care însuma 360.

14 complici la atacurile teroriste din Franța din anul 2015 asupra redacției Charlie Hebdo și a unui supermarket evreiesc au fost condamnați de o curte de judecată franceză, informează The Guardian. Efectele atacurilor teroriste din 2015 care au zguduit întreaga Europă și au generat un val imens de solidaritate pe rețelele sociale prin hashtag-ul #JeSuisCharlie sunt încă vizibile în societatea franceză, care se lupta să își păstreze secularismul și valorile republicane în timp ce este victima extremismului islamic. Deoarece atât  frații Chérif  și  Saïd Kouachi cât și Amédy  Coulibaly, cei trei atacatori, au fost uciși în confruntarea cu forțele de poliție, autoritățile franceze s-au concentrat pe condamnarea complicilor acestora, anchetând conexiunile care au facilitat atacul. Astfel, condamnările complicilor au variat între 30 de ani în închisoare până la minimum 4 ani, acuzațiile fiind fie de ,,asociere cu infractori de ordin terorist’’ și ,,asociere cu infractori’’. 

Unul dintre cele doar trei artefacte recuperate vreodată din interiorul Marii Piramide a Egiptului a fost găsit într-o cutie de trabucuri dintr-o colecție a unei universități scoțiene, relatează Al Jazeera. Fragmentul din lemn de cedru, care datează din urmă cu aproximativ 5.000 de ani de la construirea piramidei din Giza, a fost descoperit pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar a dispărut de mai bine de 70 de ani. O înregistrare descoperită în 2001 părea să arate fragmentul de lemn găsit alături de o minge și de un cârlig de bronz care se utiliza în construcții.  Artefactul a fost apoi donat Universității din Aberdeen, însă urma i-a fost pierdută și vechiul artefact a dispărut până la sfârșitul anului trecut, când un asistent curator al universității, Abeer Eladany, originar din Egipt, a făcut o descoperire întâmplătoare în colecția sa din Asia. Fragmentul a fost descoperit pentru prima dată în Camera Reginei în anul 1872, de către inginerul Waynman Dixon.

Credit foto: [AFP/University of Aberdeen]

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a aprobat noii delegați pentru Libia și Orientul Mijlociu. Diplomatul bulgar Nickolay Mladenov urmează să-l succeadă pe Ghassan Salame, în timp ce Tor Wennesland a fost numit noul emisar pentru Orientul Mijlociu, relatează Al Jazeera. Consiliul de Securitate al ONU a aprobat o propunere a secretarului general Antonio Guterres de a numi un nou trimis în Libia, au spus diplomații. Nikolay Mladenov, un diplomat bulgar de carieră, va prelua funcția de reprezentant special de la interimara Steffanie William, însărcinată cu conducerea negocierilor din Libia, un stat puternic afectat de un război civil, după ce predecesorul Ghassan Salame a demisionat în luna martie. Consiliul de Securitate al ONU a aprobat de asemenea, ca norvegianul Tor Wennesland să fie reprezentantul ONU pentru Orientul Mijlociu. Aceste numiri pun capăt unei lungi perioade de conflicte și dispute în rândul membrilor consiliului, declanșat de presiunile înaintate de SUA pentru a împărți rolul Libiei în două direcții diferite: un reprezentant pentru misiunea politică a ONU și un reprezentant care să se concentreze pe medierea și soluționarea conflictelor. Deși Consiliul de Securitate a fost de acord cu această propunere încă din septembrie, Rusia și China s-au abținut de la vot.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 septembrie în lume – Guvernul britanic anunță noi măsuri pentru reducerea taxelor, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a indicat că în Ucraina au fost comise crime împotriva umanității, iar Administrația Biden a anunțat o relaxare a sancțiunilor asupra serviciilor de internet din Iran

Material realizat de Maria Pițigoi Comisia specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a concluzionat …