Home / GeopoliticALL / Africa / Nelson Mandela – un capitol de istorie
Nelson_Mandela-2008

Nelson Mandela – un capitol de istorie

Nelson_Mandela-2008Nelson Mandela, regretatul lider anti-apartheid si primul presedinte de culoare al Africii de Sud, este imaginea luptei pentru egalitate si pentru abolirea segregarii rasiale, lupta care, odata castigata, l-a facut sa devina una dintre cele mai respectate si iubite figuri ale secolului al XX-lea.

Nascut in 1918, Nelson Mandela a fost membru al clanului regal Thembu, din etnia xhosa, a studiat dreptul la Universitatea Fort Hare, o institutie de elita pentru negri, iar ajuns in Johannesburg s-a alaturat Congresului National African(ANC), formand singura casa de avocatura din tara care era detinuta de persoane de culoare. In anii ’50, Mandela a devenit un tanar cu viziuni radicale, la un moment dat fiind membru al partidului comunist.

In 1964, Nelson Mandela a fost condamnat la inchisoare pe viata, sub acuzatia de sabotaj, pentru rolul sau de activist impotriva fostului regim de apartheid din Africa de Sud, in care doar albii aveau voie sa voteze. Mandela a mai fost acuzat si de incitare la greva si de faptul ca parasise tara fara permisiune Guvernului. Inainte de pronuntarea sentintei, cel care avea sa devina primul presedinte de culoare al Africii de Sud a rostit faimosul sau discurs din boxa acuzatilor, in care facea referire la idealurile pentru care era gata sa se sacrifice. „Eu am luptat impotriva dominatiei albilor si am luptat impotriva dominatiei negrilor. Idealul meu cel mai scump a fost cel al unei societati libere si democratice în care toti sa traiasca in armonie cu sanse egale. Sper sa traiesc suficient de mult pentru a-l atinge. Insa, daca este necesar, este un ideal pentru care sunt pregatit sa mor”, spunea Nelson Mandela.

In cei 27 de ani de detentie, cei mai multi petrecuti pe Robben Island, Mandela a ajuns sa vada apartheid-ul ca pe o expresie a slabiciunii si a insecuritatii albilor sud-africani si a inteles ca frica este cea care alimenteaza opozitia lor fata de populatia in majoritate neagra. Solutia pentru ca tara sa iasa din starea de segregare rasiala era, sustinea Mandela, aceea de a-i convinge pe albi ca democratia era in interesul lor in aceeasi masura in care era in interesul negrilor si de a le arata ca pot trai in siguranta si fara apartheid.

In 1986, reprezentantii regimului sud-african au inceput sa poarte discutii cu Nelson Mandela. Astfel, acesta s-a intalnit de zeci de ori, in secret, cu Kobie Coetsee, la vremea aceea ministru al Justitiei sau cu Niel Barnard, seful serviciilor secrete. Intalniri in timpul carora s-au trasat contururile a ceea ce urma sa devina o reglementare fundamentala in Africa de Sud: regula majoritatii, combinata cu garantii constitutionale pentru minoritatile rasiale.

La trei ani de la eliberarea din inchisoare, cel numit de poporul sau Madiba, dupa numele lui tribal, primeste Premiul Nobel pentru Pace, distinctie pe care o imparte cu Frederik Willem de Klerk, ultimul sef de stat alb si cel care horarase sa ii redea libertatea in 1990. Iar dupa alegerile democratice din 1994, in care milioane de cetateni albi si negri au stat la rand impreuna pentru a putea vota, Mandela a devinit presedintele tarii, ocazie cu care a rostit alte cuvinte ramase in istorie: ”Niciodata, niciodata si niciodata aceasta tara frumoasa nu va mai experimenta opresiunea unui om fata de altul.”

Gesturile sale de reconciliere de dupa eliberare au starnit admiratia albilor sud-africani. Mandela a luat un pranz oficial cu Percy Yutar, procurorul care incercase sa obtina spanzurarea lui in procesul Rivonia, l-a numit ambasador in Austria pe Jannie Roux, fost comisar al inchisorii si a luat ceaiul cu Betsy Verwoerd , văduva lui Hendrik Verwoerd, „arhitectul apartheid-ului”.

In 1999, Nelson Mandela a hotarat sa cedeze puterea unor lideri mai tineri si mai bine pregatiti pentru a gestiona problemele economiei moderne, o atitudine rar intalnita pana atunci si data drept exemplu, la vremea respectiva, pentru alti lideri africani.

Omagii de pe toate meridianele

Poporul sud-african deplange moartea fostului sau lider, dar, in timp ce unii oameni adunati in fata casei lui Mandela din Johannesbutg  il omagiaza prin cantece si dansuri, altii se tem deja ca moartea eroului anti-apartheid va transforma natiunea sud-africana intr-una vulnerabila, in care se pot declansa din nou tensiuni rasiale si sociale.

Drapelele au fost arborate astazi in berna in Africa de Sud, marcand inceputul unei perioade de doliu ce sa va incheia cu funeraliile nationale programate pentru saptamana viitoare.

Si liderii mondiali si-au exprimat regretele provocate de disparitia primului presedinte de culoare al Africii de Sud. Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a tinut un scurt discurs in care a afirmat ca: ”am pierdut  una dintre fiintele umane cele  mai influente, mai curajoase si mai bune.(…) Sa ne oprim si sa multumim pentru ca Nelson Mandela a existat  – un om care a luat istoria in propriile maini si a indoit arcul universului moral in directia justitiei.”

Pentru seful statului francez, Francois Hollande, Nelson Mandela „a aratat ca vointa umana poate nu doar sa rupa lanturile robiei, ci si sa elibereze energia pentru a construi un destin comun.”

Si Papa Francisc a adus un omagiu liderului care „a creat o noua Africa de Sud”. Intr-u mesaj trimis actualului presedinte de la Pretoria, Jacob Zuma, Papa saluta „angajamentul constant aratat de Nelson Mandela pentru promovarea demnitatii tuturor cetatenilor natiunii si pentru crearea unei noi Africi de Sud, bazata pe temelia ferma a non-violentei, reconcilierii si adevarului.”

Pentru premierul britanic, David Cameron, „Nelson Mandela a fost o figura emblematica a timpului nostru; o legenda in viata si acum in moarte – un adevarat erou global.” , in timp ce pentru cancelarul german, Angela Merkel, fostul lider sud-african va fi un nume „legat pentru totdeauna de lupta impotriva opresunii.”

Si fostul presedinte de la Pretoria, F. K. Klerk a adus un omagiu celui cu care a impartit Premiul Nobel pentru Pace in 1993: „Principala mostenire a lui Nelson Mandela este implicarea sa in procesul de reconciliere. (…)El nu a vorbit doar de reconciliere, el a facut ca reconcilierea sa devina o realitate in Africa de Sud. A fost un om remarcabil si Africa de Sud, dincolo de diferentele politice, este astazi unita in doliul pentru acest mare om, acest om special.”

Despre Mădălina Elena Stanciu

Vezi și

Swine Flu Vaccine Testing Begins In Iowa

Vaccinurile pot fi considerate cauza unor afecțiuni medicale fără dovezi științifice, după un verdict al Curții Europene de Justiție

Curtea Europeană de Justiție a decis, miercuri, că instanțele pot considera vaccinurile drept cauze ale …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *