Home / Documentar / Reglementarea accesului la rețeaua „world wide web” sau sfârșitul Internetului așa cum l-am cunoscut până acum

Reglementarea accesului la rețeaua „world wide web” sau sfârșitul Internetului așa cum l-am cunoscut până acum

Material realizat de Miruna Toma

Rețeaua globală care presupune acces garantat la toate resursele informative oferite de navigarea pe internet s-a modificat semnificativ pe parcursul ultimului an și va continua să sufere schimbări importante ale politicilor de acces, în funcție de decizia guvernelor naționale, o perspectivă care ar putea conduce la sfârșitul internetului așa cum l-am cunoscut până acum.

În ultimul an, rețeaua globală de internet a cunoscut reglementări semnificative în ceea ce privește politicile de accesibilitate ale consumatorilor din anumite țări. Astfel, companii importante precum gigantul Facebook și multe altele ar putea pierde posibilitatea de a își păstra întregul flux de informație în țările în care deja au pătruns masiv, întrucât guvernele naționale și-au exprimat în repetate rânduri dorința de a restricționa anumite segmente de informație. 

În acest mod, utilizatorii din anumite regiuni vor putea accesa doar informațiile acreditate prin reglementările organelor de guvernământ și nu vor mai avea acces liber la publicațiile de presă și informațiile publicate în alte state, conform unei analize realizate de publicația CNN. 

Reglementarea rețelelor sociale în lume 

Europa a anunțat deja adoptarea unor măsuri de reformare care ar putea impune interdicții temporare companiilor tehnologice din SUA care încalcă reglementările stabilite de către Uniunea Europeană. Statele Unite erau, de asemenea, pe punctul de a interzice TikTok și WeChat, însă noua administrație a președintelui Joe Biden dorește să revină asupra acestei decizii. India, care a interzis deja acele două aplicații, precum și multe altele care nu se bucură de o popularitate la fel de crescută, este acum în dispute de amploare cu Twitter. 

În plus, chiar luna aceasta, Facebook a intrat într-o serie de divergențe cu guvernul australian după ce acesta a anunțat că va impune o regulă prin care platforma va fi obligată să plătească editorii. Compania a decis să împiedice utilizatorii să partajeze noi știri și informații în interiorul țării, ca răspuns la legea impusă de autoritățile australiene, aceasta având potențialul de a schimba drastic modul în care funcționează Facebook de la o țară la alta. Reacția temporară a companiei de social media a dorit să ilustreze faptul că internetul servește ca instrument pentru fluxul liber de informații la nivel global.

De la Internet la ”Splinternet”

Dacă astfel de acorduri și reglementări teritoriale devin din ce în ce mai frecvente, internetul, în sensul unei colecții nelimitate de informații de pretutindeni, interconectat la nivel global, va deveni mai asemănător cu ceea ce unii au numit „splinternet”, adică un ansamblu constituit din mai multe fragmente web, ale căror limite sunt determinate de granițele naționale sau regionale, accentuând tendința globală de fragmentare a spațiului web și amenințând companiile tehnologice care și-au clădit întregul succes bazându-se pe promisiunea extinderii unui spațiu virtual global, format din platforme care să poată fi accesate și utilizate în același mod de oricine, oriunde în lume. 

Un alt exemplu este reprezentat de situația din India, în care conducerea Twitter a fost avertizată că poate face afaceri pe teritoriul Indian doar cu condiția de a respecta și legile indiene. Compania a găsit apoi o cale de mijloc prin reținerea unor conturi care foloseau ceea ce guvernul numea hashtag-uri „incendiare și nefondate”, ceea ce înseamnă că aceste conturi nu erau vizibile în țară, dar puteau fi accesate în continuare din exterior. „Ceea ce este legal în Suedia nu este legal în Pakistan și, prin urmare, trebuie să găsim o modalitate de a concilia acest lucru cu modul în care funcționează internetul”, a declarat Daphne Keller, directorul programului de reglementare a platformelor de la Centrul de politici cibernetice al Universității Stanford. Rezultatul acestui fenomen, conform lui Keller, constă în faptul că  „fie platformele, în mod voluntar, fie guvernele,  ridică forțat barierele geografice, astfel încât să vedem lucruri diferite într-o țară decât în ​​alta”. 

Compromisul Facebook

Acum cinci ani, CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, declara public obiectivul companiei de a ajunge la 5 miliarde de utilizatori, sau la majoritatea populației lumii. Deja compania are peste 3 miliarde de utilizatori activi lunar pe diferitele aplicații pe care le deține, fiind o dovadă clară a expansiunii sale rapide în întreaga lume. Chiar și în China, unde aparatul de cenzură online al guvernului, cunoscut sub numele de Great Firewall, care a blocat companiile de tehnologie occidentale de zeci de ani, giganții Facebook și Google au continuat să caute soluții pentru a putea obține permisiunea de a intra pe piață, având însă puțin succes în acest sens. 

În prezent, Facebook face câțiva pași îndrăzneți în industria tehnologică, amenințând că își va scoate produsele de pe piața statelor care vor continua să impună reglementări nefavorabile. În 2014, Google a închis serviciul Google News din Spania după ce țara a adoptat o lege similară cu cea pe care Australia o are acum în vedere. Și în Australia a amenințat că va scoate de pe piață motorul de căutare din cauza aceleiași legi. Mai multe alte state, inclusiv Marea Britanie și Canada, iau în considerare acum o legislație similară celei propuse de statul australian împotriva companiilor de socializare. 

Provocări și perspective

Sinan Aral, profesor la Școala de Afaceri MIT Sloan și autor al cărții „The Hype Machine: How Social Media Disrupts Our Elections, Our Economy and Health”, a afirmat că Facebook și Google, precum și alte companii de profil, vor întâmpina anumite probleme dacă vor începe să iasă de pe fiecare piață care le va solicita să plătească pentru știrile distribuite, ceea ce ar limita sever conținutul pe care îl vor putea livra comunității globale de utilizatori. 

Acesta a mai adăugat că ,,dacă eventualul rezultat al acestor măsuri constă în faptul că vom avea platforme de socializare separate în fiecare țară, atunci ceea ce vom avea în final este un ecosistem informațional care este complet împărțit pe tot globul”, iar ceea ce se prevestește în acest mod este un mediu web care are seturi complet diferite de informații despre evenimentele locale, despre evenimentele lumii și poate o viziune asupra realității foarte subiectivă ori chiar distorsionată.

Despre PoliticALL

Vezi și

Umanismul în cinematografie

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu Cinematografia este o formă de artă modernă care, prin ușurința …