Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Boș
Cristina Lapis luptă pentru salvarea, protecția și îngrijirea animalelor încă din 1997 când a înființat Asociația Milioane de Prieteni. La început a fost Adăpostul Canin Victory, primul adăpost privat din România iar din anul 2005 a fost înființat Sanctuarul de Urși Libearty, datorită căruia primii urși captivi din România au fost salvați. De atunci, AMP prin Sanctuarul de Urși au salvat 126 de urși captivi, oferindu-le o viață mai bună decât chinul pe care l-au îndurat în circuri, grădini zoologice sau în ilegalitate la pensiuni sau proprietăți private.
De ce este importantă menținerea unei biodiversități diversificate?
Planeta noastră este, de fapt, un ecosistem din care facem parte și noi oamenii. Toate acțiunile nefaste ale omului asupra mediului înconjurător conduc la un dezechilibru în armonia creației aducând după sine dezastre cum ar fi încălzirea planetei, pandemii, tsunami și nu în ultimul rând dispariția a mii de specii de animale, plante si insecte.
Planeta este casa noastră, a tuturor, iar noi oamenii depindem de bunăstarea ei. Este exemplul melcului care în momentul în care nu mai are cochilie, moare iar casa lui fără viață este inutilă.
Arta de-a trai toți împreună în armonie în marea casa denumită “planetă” este, de fapt, semnificația cuvântului “ecologie” din grecescul “știința casei”.
În România, care sunt speciile aflate în pericol de dispariție?
Ca peste tot în lume și în România sunt numeroase specii de animale și insecte care sunt pe cale de dispariție, din cauza poluării, defrișărilor necontrolate, extinderii habitatului uman peste măsură și nu în ultimul rând datorită indiferenței, ignoranței și lipsei de responsabilitate atât a cetățenilor cât și a celor care ar trebui să impună reguli de dezvoltare socială în concordanță cu bunăstarea mediului înconjurător.
Care este rolul ursului în ecosistemele din pădurile României?
Ursul este una din speciile de animale care a avut cel mai mult de suferit în România din cauza interesului masiv de vânătoare pentru trofee. Faptul că sunt foarte multe țări europene care nu mai dispun de un număr mare de urși, Romania a fost ani de-a rândul țara în care s-a dezvoltat un turism pentru vânătoare, fapt care a dus la dezechilibrul populației de urși. Vânătoarea sălbatică după trofee are un scop mercantil și nicidecum de regulare a populației de urși. Defrișarea abuzivă și lipsa hranei naturale pentru urșii din pădurile noastre au contribuit și ele la un dezechilibru în rândul urșilor care a dus la conflictele dintre ei și oameni.
Care este numărul urșilor din pădurile României?
Numărul urșilor din România nu-l cunoaște nimeni, toate cifrele anunțate sunt supoziții care nu au nici o bază științifică.
Credeți că ar trebui încetinită creșterea numărului de exemplare de urs?
Înainte de-a se face o numărătoare a urșilor, pe baze științifice și prin metode recunoscute de UE, nu se poate decide dacă numărul urșilor trebuie să scadă sau nu.
Cum poate fi controlată suprapopularea pădurilor din România cu urși fără a crea dezechilibre si fără a chinui animalele, în cazul în care creșterea populației de urși reprezintă o amenințare?
După și dacă se va stabili vreodată numărul de urși existent în România, va trebui să se stabilească și suprafețele forestiere care mai sunt și care pot oferi urșilor un teritoriu suficient de existență fără a interfera cu omul. Nu-mi place să vorbim despre suprapopulația de urși pentru că acesta este motivul principal care se folosește pentru a reveni la vânătoarea de urși care contravine directivelor europeene si Convenției de la Berna pe care a semnat-o România și a ratificat-o în 1993. Înainte ca România să poată decide vânătoarea urșilor, este nevoie să se aplice mai multe măsuri de prevenție pentru a evita conflictul dintre om și urs. Aceastea există și au dovedit eficiența în mai multe țări care se confruntă cu această problemă: gardurile electrice de îngrădire a pensiunilor, locuințelor aflate în vecinătate cu lizierele pădurii, înconjurarea domeniilor schiabile si desființarea obsevatoarelor care sunt amplasate în apropierea localităților, plantarea de arbori fructiferi și a porumbului la marginea pădurilor aflate aproape de localități, microciparea urșilor care creează probleme pentru a fi identificați și mutați înaintea producerii unui accident .
Și pentru a evita împușcarea urșilor, castrarea masculilor pe o perioadă de 3 ani, atâta timp cât să se echilibreze populația.
Specialiști de la World Animal Protection din Anglia și SUA, parteneri ai sanctuarului de urși, s-au oferit în repetate rânduri să vină gratuit să participe la o analiză completă a situației populației de urși împreună cu specialiștii din România pentru a găsi cea mai bună metodă de gestionare a acestei situații în interesul urșilor dar și al cetățenilor.
Este importantă păstrarea acestei specii în pădurile noastre?
Este foarte important de-a prezerva specia de urși din România pentru că este una dintre puținele țări europene care se mai bucură de o astfel de bogăție. Ursul face parte din patrimoniul național și, la urma urmei, ar trebui, poate, un referendum pe această temă. În România ursul trăiește de milenii și nu este normal ca în secolul 21 să dispară această specie pentru ca generațiile viitoare să se îmbulzească la muzeu ca să vadă un urs!
În contextul defrișărilor masive, cum sunt afectate ecosistemele pădurilor din România?
Defrișările afectează grav habitatul tuturor animalelor sălbatice, nu numai pe cel al urșilor și nu în ultimul rând afectează întreaga societate pentru că atrag după sine calamități naturale cum ar fi inundațiile și chiar mai grav scad gradul de absorbție al CO2 din aer (1 hectar de pădure degajează între 10-15 tone de oxigen pe an).
Care este principalul prădător al ursului?
Ursul nu are nici un dușman care să-i facă față în afara cazului în care este bolnav sau rănit. Singurul prădător al ursului este omul și, din păcate, și cel mai periculos.
Care sunt asociațiile din România care luptă pentru menținerea unei biodiversități diversificate?
În România sunt mai multe asociații care militează pentru menținerea unei biodiversitaăți diversificate, din păcate faptul că nu au un glas comun și nici aceleași criterii, importanța lor este scazută la nivelul deciziilor politice din acest domeniu.
Cum se pot implica cetățenii în ajutarea animalelor și a ecosistemelor?
Cetățenii pot fi implicați direct și indirect în protecția mediului înconjurător în primul rând prin gesturile zilnice în care respectul față de natură trebuie să primeze, pus înaintea intereselor proprii.
Educația tinerei generații care ar putea să schimbe în bine viitorul planetei (dacă nu este prea tarziu) este singura cale pentru a responsabiliza cetățenii de mâine. Este timpul de-a opri agresivitatea omului asupra mediului înconjurător, violența față de natură și animale și bineînțeles față de alte ființe umane. Fiecare specie este necesară și indispensabilă echilibrului și supraviețuirii planetei. Din punct de vedere biologic facem parte din același ecosistem și suntem dependenți unii de alții: ființele umane, animalele si vegetalele; fiecare dintre noi poate și are datoria morală de-a contribui la această solidaritate pentru ca viața să fie respectată.
Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.
