Home / Documentar / Prezența artei în ecologie – Conexiunile artei dintre trecut și prezent prin prisma schimbărilor climatice.
Foto: ”Ghețarii” de Frederic Edwin Church, sursa: Dallas Museum of Art

Prezența artei în ecologie – Conexiunile artei dintre trecut și prezent prin prisma schimbărilor climatice.

Material realizat de Dora Timar

Începutul secolului 20 a determinat provocări mari pentru schimbările de mediu prin anxietăți cu privire la gestionarea deșeurilor, energia nucleară, poluarea chimică din aer și apă, legătura dintre natură și cultura umană schimbându-se radical în doar un secol și jumătate.

În anul 1850, artistul Frederic Edwin Church naviga pe coasta canadiană în scopul de a găsi noi locuri pe care le putea reproduce prin pictură. Acesta a petrecut săptămâni întregi printre ghețari înainte de a se întoarce la studioul său din New York cu aproximativ 100 de schițe ale mării înghețate. Monumentala pictură a artistului “Ghețarii” a fost prezentată într-un vernisaj în anul 1861, cu 12 zile înainte de izbucnirea Războiului Civil American. Pictura sa arată puterea ghețarilor care existau în natura lor “sublimă și de neîmblânzit”, adăugând detaliul unui catarg distrus al unui vas de navigație cu scopul de a reprezenta fragilitatea umană în fața puterii naturale, “exact opusul la ceea ce sugerează picturile moderne ale ghețarilor, ultimele picturi fiind despre topirea ghețarilor din cauza acțiunilor noastre umane” explică Karl Kusserow, director la Muzeul de Artă din Universitatea Princeton.

Kusserow face referire la lucrările de artă precum cea a artistului danez Olafur Eliasson, Ice Watch, în care peste douăzeci de ghețari care au fost pierduți din pătura de gheață a Groenlandei, au fost plasați în centrul Londrei și lăsați să se topească, amintindu-le trecătorilor de fragilitatea Oceanului Arctic. În doar un secol și jumătate dintre cele două lucrări de artă, conceptul umanității față de natură a fost alterat în mod dramatic. 

Sursa foto: BBC – Olafur Eliasson/Minik Rosing

În timp ce oamenii de știință, parlamentarii și organizațiile non-guvernamentale încearcă să atragă atenția asupra crizei în care se află clima noastră, istoricii artei oferă diferite răspunsuri vizuale despre cum relația noastră cu natura s-a schimbat în foarte puțin timp. Oamenii de știință și artiștii au studiat lucrările de artă de acum câteva sute de ani în scopul de a reconstitui condițiile climatice din trecut ca mai apoi să le compare cu situația climatică din prezent. Picturile și schițele din 1600 au permis cercetătorilor din Elveția să observe tranziția Ghețarului Inferior Grindelwald din munții Alpi. Comparând extensia ghețarilor din picturile vechi cu observațiile curente, aceștia au determinat atmosfera climatică de dinainte de încălzirea planetei prin industrializare. În mod similar, academicieni din Grecia au arătat într-un studiu din 2014 modul în care culorile folosite pentru apus de către artiști faimoși pot estima nivelul de poluare al atmosferei în ultimele 5 secole. Cercetătorul Christos Zerefos, profesor la catedra de Fizica Atmosferei din Grecia a explicat că “atunci când artiștii colorează apusul, este esențial modul în care creierul lor percepe culorile verde și roșu, acolo este cuprinsă informația relevantă cu privire la mediu.”. 

Sursa foto: BBC – Alamy.

George Adamson, istoric și geograf la King’s College London, a explicat importanța conexiunii dintre schimbările climatice și artefactele culturale prin reprezentări peisagistice ale iernii din diferite secole. În 1500, în Europa de Vest, reprezentările iernii în pictură erau create prin spectrul dificultăților prin care treceau comunitățile, fiind concentrate pe aprovizionarea hranei și a oamenilor care merg la vânătoare. În secolul al 19-lea, pe de altă parte, iarna era reprezentată în pictură nu prin greutățile supraviețuirii, ci într-un mod romantizat al priveliștii mediului rural. Arta oferă o fereastră către trecutul, prezentul și viitorul climei, ceva ce în mod izolat știința nu poate să ofere din lipsa studiilor asupra naturii din trecut. Prin artă este reprezentată nu doar imagistica secolului apus, ci și reflectarea asupra frustrărilor, speranțelor și așteptărilor umane cu privire la natură prin detaliile picturilor. 

Istoria fenomenului ecofeminist în artă. 

În anul 1970, mișcarea ecologică și revoluția emergentă a feminismului au respins prin ideologiile lor modelele științifice și sociale bazate pe dominare în favoarea unei abordări în care societatea și natura pun accentul pe interconectare. Ambele mișcări au atras atenția asupra reorganizării radicale a priorităților umane, ajungând împreună sub forma ideologiei filosofice de “ecofeminism”, care împerechea eliberarea femeilor împreună cu restaurarea mediului natural. Ideile filosofiei au fost perpetuate de vizionari precum faimosul naturalist John Muir și futuristul Buckminster Fuller, prezentând diferite viziuni ale societății care ar echilibra ierarhiile și ar pune accentul pe cooperare și colaborare în pofida acțiunilor individuale. Astfel, tendințele filosofice au dus la practicarea artei ecologice, activismului și esteticului relațional, care încă continuă în prezent.

Artista Aviva Rahmani este unul dintre succesorii ecofeminismul anilor 70. Aceasta a creat “Simfonia Copacilor Albăstriți”, un proiect prin care a încercat să răspundă la întrebarea “E posibil ca legea drepturilor de autor care protejează arta să fie folosită pentru a proteja un teren în pericol de sechestru?”. Legea din Statele Unite ale Americii care protejează drepturile autorilor previne distrugerea sau alterarea lucrărilor de artă atât timp cât se află sub numele artistului. Astfel, Rahmani a creat o “simfonie” alături de voluntari din comunitatea științifică și ecologică, marcând copacii dintr-o pădure cu vopsea netoxică albastră, fiecare copac reprezentând o notă, și fiecare pâlc de copaci o tonalitate. Vizitatorii pădurii își pot imagina simfonia ascultând sunetele naturii printre copacii pictați. Rahmani a explicat că “prin ilustrarea simfoniei oamenii sunt conectați cu natura”. Cu toate acestea, Corporația Spectra Energy a sfidat notificările lui Rahmani, și au tăiat în 2015, toți copacii pictați din Peekskill, New York. Rahmani a continuat să picteze copaci în alte păduri alături de echipe de voluntari, adăugând că “cel puțin, am contribuit la a atrage atenția asupra problemelor existente”.

Ce fac artiștii în prezent pentru a combate schimbările climatice?

Deanna Witman, cercetător în domeniul biologiei, și-a descoperit o nouă vocație în artă, încercând să documenteze schimbările umane și de mediu care se petrec în prezent. Ultimul ei proiect, Index, este o încercare de indexare a câte unei plante din fiecare specie de pe valea râului unde trăiește, în timpul în care temperaturile apei cresc pe tot globul. Fiecare plantă indexată de către aceasta are o referință cu numele științific și o scurtă prezentare a informației despre specie.

Artistul inginer argentinean Joaquin Fargas, a plecat într-o călătorie în anul 2017 în Antarctica unde a creat panouri solare care accelerează formarea gheții prin compactarea zăpezii afânate în cristale dure. Această instalație are o funcție simbolică deoarece nu va înlocui gheața pierdută odată cu încălzirea globală, dar va atrage atenția asupra problemei antropice a topirii gheții într-un mod diferit, prin prezentarea rolului și limitărilor tehnologiei în fața provocării enorme create de schimbările climatice.

Art Works For Change este o colaborare a artiștilor, organizațiilor și instituțiilor pentru a inspira o forța colectivă de schimbare. Într-una dintre expozițiile recente, au cerut ajutorul persoanelor din domeniul științei, tehnologiei, arhitecturii și artei să prezinte clădiri imagistice care abordează provocările căldurii excesive, secetei, inundațiilor și lipsei de alimente. Printre acestea o structură alba care la prima vedere reprezintă o cochilie mare, este de fapt o fermă modulară de insecte comestibile create din recipiente de plastic. 

Sursa foto: BBC.

O altă instalație faimoasă denumită “Capsulele Poluării”, creată de către Michael Pinsky, constituie 5 capsule interconectate, controlate climatic, fiecare oferind chimia aerului din orașele lumii: Londra, New Delhi, Beijing, Sao Paulo și Tautra (Norvegia). Vizitatorii se pot plimba prin cele 5 capsule, experimentând contrastele instant: de la a inspira aerul curat din Tautra până la aerul nesănătos creat din dioxid de sulf, fum, monoxid de carbon și alți poluanți care se regăsesc în capitalele mari din lume. 

Sursa foto: BBC.

Fie că artiștii creează lucrări de artă pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care ne confruntăm în combaterea încălzirii globale sau oferă resursele istorice pentru a lucra alături de oamenii de știință în prezicerea și prevenirea dezastrelor naturale, aceștia continuă să contribuie prin mișcările artistice și ecologice la tragerea unui semnal de alarmă, timpul și resursele pe care le au la îndemână marile țări și companii din lume fiind limitate. Lauren Groff, fondatoarea Climate Visionaries Artists Project a declarat că scopul artiștilor în ecologie este de a “crea artă, a scrie un eseu, a desena, a face o fotografie, a te angaja într-un mod real la a aborda starea climatică”, fiind esențială contribuția tuturor artiștilor în combaterea crizei climatice.

____________________________________________________________________________________________________

Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.

Surse:

https://www.bbc.com/culture/article/20200528-the-climate-change-clues-hidden-in-art-history

https://www.bbc.com/culture/article/20200422-climate-change-art-the-best-ways-to-change-the-world

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 3 august în lume – Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un război nuclear din cauza Ucrainei, UE confirmă reluarea negocierilor cu Iranul, Fostul cancelar al Germaniei a fost criticat pentru întâlnirea sa cu Vladimir Putin

Material realizat de Meda Dragomir Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un …