1 iul 1804 – S-a nascut George Sand (nume real: Amandine Aurore Lucile Dupin), scriitoare franceza. Inca din copilarie s-a indragostit de viata de la tara, acest lucru reflectandu-se in multe dintre operele sale. Se casatoreste in 1822 cu baronul Casimir Dudevant, insa se plictiseste rapid, astfel ca incepe o serie de legaturi extraconjugale, printre amantii sai numarandu-se Prosper Merimee, Alfred de Musset si, mai ales, Frederic Chopin. Acesta nu o considera atragatoare, dar ea l-a curtat pana cand s-a infiripat o legatura intre ei. Desi nu-i placeau scriitoarele, Aurore il fascineaza, situand-o “deasupra tuturor femeilor”. Romanciera ii pretuieste talentul si insusirile de artist cu capul in nori. Impreuna petrec o lunga perioada de timp caracterizata de liniste, productivitate din partea compozitorului, creatiile sale fiind foarte cautate, insa boala sa – tuberculoza – se agraveaza, fiind mereu o sursa de ingrijorare. In timp ce sanatatea lui Chopin se inrautateste, relatia cu scriitoarea se deterioreaza. Certurile lor devin tot mai dure, el devenind tot mai capricios si irascibil. Ea scrie un roman al carui eroina se distruge din cauza scenelor de gelozie pe care i le face iubitul grav bolnav, intitulat “Lucrezia Floriani”, opera nefavorabila lui Chopin. Problemele familiale pun in final capat relatiei, care a durat zece ani (1837–1847). Mandria i-a impiedicat sa initieze impacarea pe care amandoi si-o doreau. Scriitoarea a devenit faimoasa (sub pseudonim) cu romanul “Indiana” (1832), un protest la adresa conventiilor care au legat o sotie nefericita de sotul ei. “Lelia” (1833) a facut si mai pregnante conceptiile sale iconoclaste despre asocierile sociale si de clasa. Teme similare, impreuna cu simpatia sa pentru oamenii saraci, sunt evidente in cele mai bune lucrari ale sale, asa-numitele romane rustice, printre care: “Balta diavolului” (1846), “Vagabondul de la tara” (1848) si “Micuta Fadette” (1849).
1 iul 2001 – A decedat Nikolai Ghenadievici Basov, fizician rus, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1964 impreuna cu Aleksandr Prohorov si Charles Hard Townes.
1 iul 1971 – A decedat Sir William Lawrence Bragg, fizician britanic, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica impreuna cu tatal sau, Sir William Henry Bragg, in 1915.
1 iul 1941 – S-a nascut Alfred Goodman Gilman, biochimist american, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1994 impreuna cu Martin Rodbell.
1 iul 1929 – S-a nascut Gerald Maurice Edelman, biolog american, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1972 impreuna cu Rodney Robert Porter .
1 iul 1903 – Are loc prima editie a Turului ciclist al Frantei, cea mai importanta cursa ciclista din lume.
1 iul 1860 – A decedat americanul Charles Goodyear, cel care a dezvoltat procesul vulcanizarii.
1 iul 1646 – S-a nascut Wilhelm Gottfried Leibniz, filosof, matematician, diplomat, jurist, inventator, om de stiinta si istoric german, considerat ultimul mare savant universal al civilizatiei occidentale. Si-a obtinut doctoratul in drept la numai 20 de ani. A lucrat pentru printul de Mainz si a fost bibliotecar si consilier privat pentru ducii de Braunschweig-Luneburg. In 1700 a contribuit la fondarea Academiei Germane de Stiinta din Berlin, devenind primul ei presedinte. A inventat calculul integral si diferential in acelasi timp cu Isaac Newton; desi recunoasterea principala a meritului inventiei a fost mult disputata, opera lui Leibniz a fost publicata cu 3 ani mai devreme, in 1684, iar notatia sa a fost universal adoptata. A avut contributii importante in optica si mecanica. In celebra sa opera, “Teodiceea” (1710), incearca sa impace bunatatea lui Dumnezeu cu existenta raului in lume, afirmand ca numai El este perfect si ca lumea existenta “este cea mai buna dintre lumile posibile”. Aceasta conceptie a fost ironizata de Voltaire in faimosul sau roman comic “Candid sau Optimistul” (1759). In metafizica, Leibniz este cunoscut pentru teoria monadelor, conform careia realitatea este in ultima instanta constituita din substante simple – monade – inzestrate cu o forta activa. In consecinta, materia nu este decat manifestarea exterioara a monadelor. Fiecare monada oglindeste intregul univers, iar concordanta dintre activitatea monadelor este asigurata de “armonia prestabilita”, creata de monada suprema, Dumnezeu. Printre cele mai importante lucrari ale sale sunt: “Disertatie despre arta combinarii” (1666), “Noua metoda de determinare a maximelor si minimelor, precum si a tangentelor” (1684), “Noi eseuri asupra intelectului omenesc” (1765).