Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Statisticile oficiale au confirmat faptul că populația Chinei a scăzut pentru prima dată în ultimii 60 ani, informează Al Jazeera. Datele oficiale au afirmat faptul că populația statului de peste 1,4 miliarde a atins cel mai mic număr din ultimii 60 ani, scădere despre care analiștii au avertizat că ar putea împiedica creșterea economică. Biroul Național de Statistică din Beijing a anunțat că populația Chinei a scăzut cu 850.000 de persoane față de anul anterior, ajungând la numărul de 1.411.750.000 de oameni. În ciuda faptului că statul chinez a renunțat la politica ce obliga fiecare familie să aibă un singur copil, ba chiar în anul 2021 permițând cuplurilor să aibă trei copii, nu a reușit să stopeze declinul demografic. În multe zone, autoritățile locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja familiile să aibă mai mulți copii. În Shenzhen, autoritățile oferă un bonus de naștere și alocații până când copilul împlinește trei ani, iar în orașul Jinan, cuplurile care au un al doilea copil primesc sume lunare în valoare de 600 de yuani (89$).
Președintele Vietnamului, Nguyen Xuan Phuc, a demisionat, în contextul unei campanii anticorupție a Partidului Comunist aflat la guvernare, relatează Reuters. Partidul Comunist din Vietnam, aflat la guvernare, l-a acuzat pe liderul statului de numeroase încălcări ale atribuțiilor sale, pe fondul escaladării unei campanii anticorupție. Acesta a fost numit responsabil pentru infracțiunile comise de mai mulți oficiali, inclusiv doi vicepremieri și trei miniștri. La conducerea statului se află 4 piloni, președintele, secretarul partidului, prim-ministrul și președintele Camerei. Poziția de președinte în Vietnam este un post în mare parte ceremonial, fiind deținut de către Phuc din anul 2021. Liderul a deținut înainte postul de prim-ministru și a fost cunoscut pentru reformele sale „pro-business”.
Autoritățile din Kazahstan au decis interzicerea șederii cetățenilor ruși pe termen nelimitat, informează Reuters. Printr-o directivă guvernamentală, autoritățile kazahe au renunțat la a mai permite cetățenilor ruși și cetățenilor din statele membre ale Uniunii Economice Euroasiatice să locuiască pe teritoriul statului pe termen nelimitat, începând cu data de 26 ianuarie. Guvernul din Astana a adoptat o directivă conform căreia cetățenii vizați vor putea sta pe teritoriul statului timp de trei luni, în urma cărora vor fi nevoiți să părăsească Kazahstanul pentru cel puțin 90 de zile. Ministerul de Interne kazah a motivat directiva, declarând că în acest mod statul va avea mai mult control asupra imigrării. Directiva a venit pe fondul creșterii fluxului de cetățeni ruși veniți în Kazahstan, în special bărbați tineri și de vârstă mijlocie, flux cu greu gestionat de statul kazah.
Autoritățile din Belarus au început procesul judecată împotriva a doi politicieni din opoziție, relatează Politico. Procesul a fost înaintat politicienilor Sviatlana Tsikhanouskaya, aflată în exil în Lituania, și Pavel Latushka, refugiat în Polonia. Cei doi politicieni au contestat alegerile prezidențiale din 2020, acuzându-l pe liderul autoritar, Alexander Lukashenko, că a manipulat alegerile. Aceștia au fost acuzați de faptul că au încercat să preia puterea, iar Tsikhanouskaya se confruntă și cu acuzații de înaltă trădare. Procesul a început când Tsikhanouskaya se afla la Davos, Elveția, participând la Forumul Economic Mondial. Aceasta a declarat că nu a aflat despre proces dintr-un document oficial, ci prin intermediul mass-mediei, adăugând că i s-a refuzat dreptul de a participa la audiere, precum și de a primi copii ale acuzațiilor împotriva sa.
Un fost comandant al organizației paramilitare rusești Wagner a solicitat azil în Norvegia, informează The Guardian. Fostul comandant al grupului Wagner, Andrey Medvedev, a dezertat după ce a fost martor la crimele de război din Ucraina, conform declarațiilor avocatului său. Fostul comandant se ascundea în Rusia de când a părăsit grupul Wagner în iulie. Acesta a trecut granița în Norvegia, unde la scurt timp a fost reținut de către autorități. Șeful poliției din Finnmark, Tarjei Sirma-Tellefsen, a confirmat faptul că Medvedev a solicitat azil în Norvegia. Avocatul acestuia a menționat că fostul comandant a fost acuzat de trecere ilegală a frontierei, însă aprobarea solicitării de azil va conduce la retragerea acuzațiilor.
O parte din aeronavele de supraveghere ale NATO dislocate temporar în România au ajuns la o bază aeriană din apropierea Bucureștiului, relatează ABC News. Cele două avioane Airborne Warning and Control System (AWACS) au aterizat la baza aeriană Otopeni, iar o a treia este așteptată să aterizeze mai târziu. Acestea aparțin unei flote de 14 aeronave și își au sediul central în vestul Germaniei. Avioanele sunt dotate cu domuri radar de mari dimensiuni montate pe fuzelaj și au capacitatea de a detecta aeronavele aflate la sute de kilometri distanță. Odată cu invazia Rusiei de pe 24 februarie, reprezentanții NATO și-au consolidat prezența pe flancul estic al Europei, inclusiv prin trimiterea de grupuri de luptă multinaționale suplimentare membrilor alianței din România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. De asemenea, aeronavele AWACS au efectuat patrule regulate în estul Europei și în regiunea Mării Baltice pentru a urmări avioanele de război rusești aflate în apropierea granițelor NATO. România a jucat un rol important în cadrul alianței pe tot parcursul războiului, inclusiv prin găzduirea unei reuniuni a miniștrilor de externe a NATO la București, în noiembrie anul trecut.
Autoritățile din Brazilia au pus sub acuzare zeci de persoane ce au participat în cadrul revoltelor din capitală după recenta înfrângere electorală a fostului președinte Jair Bolsonaro, informează ABC News. Procurorii din grupul recent format pentru combaterea actelor antidemocratice au solicitat ca cei 39 de inculpați care au jefuit Congresul să fie încarcerați ca măsură preventivă. Inculpaţii au fost acuzaţi de asociere infracţională armată, tentativă violentă de subminare a statului democratic de drept, organizare de lovitură de stat şi distrugerea proprietăţii publice, conform unui anunț făcut de procuratura generală într-un comunicat scris. Identitatea acestora nu a fost încă dezvăluită. Insurgenții care au asaltat Congresul brazilian, palatul prezidențial și Curtea Supremă din capitala statului au urmărit intervenția forțelor armate cu scopul de a răsturna rezultatul pierderii lui Bolsonaro în fața președintelui Luiz Inácio Lula da Silva. Atacatorii nu au fost acuzați de terorism, deoarece, conform legislației braziliene, o astfel de acuzație trebuie să implice xenofobie sau prejudecăți bazate pe rasă, etnie sau religie.
Activista de mediu Greta Thunberg a fost reținută de poliția germană în cadrul unui protest împotriva extinderii unei mine de cărbune în satul Lützerath din vestul Germaniei, conform CNN. Greta a făcut parte dintr-un grup larg de protestatari care au trecut de bariera autorităților și au pătruns în cariera de cărbune pe care reprezentanții poliției nu au reușit să o securizeze în întregime. Extinderea minei de cărbune este semnificativă pentru activiștii de mediu. Conform a ceea ce susțin, continuarea arderii cărbunelui pentru energie va cauza creșterea emisiilor ce cauzează încălzirea globală, încălcându-se, astfel, ambiția Acordului Climatic de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Lignitul este cel mai poluant tip de cărbune, care în sine este cel mai poluant combustibil fosil. O parte din protestatari se află în Lützerath de peste doi ani, ocupând casele abandonate de foști rezidenți după ce au fost evacuați pentru a face loc minei. Peste 1.000 de polițiști au fost implicați în operațiunea de evacuare. Cele mai multe dintre clădirile satului au fost înlocuite cu utilaje de excavare.
Consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovici și-a înaintat demisia după ce a sugerat că o rachetă rusă care a lovit o clădire din Dnipro, ucigând zeci de persoane, a fost inițial doborâtă de forțele din Kiev, relatează BBC. Acesta și-a cerut scuze și a declarat că a făcut o „eroare fundamentală”. Remarca inițială a generat sentimente negative din partea poporului și a fost folosită de liderii ruși pentru a blama oficialii ucraineni. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a comentat încă decizia domnului Arestovici de a demisiona. Conform declarației inițiale, racheta rusească ar fi căzut peste clădire după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană. Cetățenii l-au acuzat pe Arestovici că întăreşte poziţia propagandiştilor ruşi. O parte din parlamentarii ucraineni au semnat o petiție prin care se cerea ca Arestovici să fie demis din funcția de oficial guvernamental. Acesta este una dintre cele mai cunoscute personalități ale războiului, folosindu-și canalul de YouTube pentru a ține discuții zilnice despre probleme legate de conflict. Canalul are peste 1,6 milioane de abonați, iar videoclipurile sale au adesea peste 200.000 de vizualizări.
Șefii armatelor din Statele Unite ale Americii şi Ucraina s-au întâlnit pentru prima dată în persoană, informeaza AP News. Ofițerul superior al armatei americane, generalul Mark Milley, a călătorit lângă granița dintre Ucraina și Polonia și a discutat față în față cu omologul său ucrainean, generalul Valerii Zaluzhnyi. Cei doi au discutat frecvent despre nevoile militare ale Ucrainei și despre starea războiului în ultimul an, dar nu s-au întâlnit niciodată. Întâlnirea are loc în momentul în care comunitatea internațională intensifică asistența militară pentru Ucraina, inclusiv pregătirea extinsă a trupelor ucrainene de către Statele Unite și furnizarea unei baterii de rachete Patriot, tancuri, sisteme de apărare aeriană și alte sisteme de arme furnizate de către SUA, coaliția europeană, precum și alte națiuni. Colonelul de armată Dave Butler, purtătorul de cuvânt al lui Milley, le-a comunicat reporterilor că cei doi generali au considerat că este important să se întâlnească în persoană. Reporterii nu l-au însoțit pe Milley la întâlnire și, în condițiile stabilite de armată, au fost de acord să nu identifice baza militară din sud-estul Poloniei în care se aflau.
