Articol realizat de Robert Olteanu, Anca Teodora și Mara Cioroianu
Membrii Comisiei Europene au emis un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează importurile de diamante, conform Euronews. Propunerea, semnată și de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, a fost dezvăluită marți seara după săptămâni de consultări discrete cu statele membre ale Uniunii Europene. Noul pachet de sancțiuni include noi interdicții de import și export, acțiuni de înăsprire a plafonului prețului petrolului și măsuri dure asupra companiilor din țări terțe care eludează sancțiunile. Pachetul de sancțiuni are ca scop eliminarea veniturilor pe care Rusia le obține din exporturi de diamante către Europa și partenerii săi. Unul dintre produsele care va fi supus acestor sancțiuni este de asemenea gazul petrolier lichefiat, un tip de combustibil folosit pentru încălzire, gătit și transport.
Trupele militare ucrainene au ajuns pe malul stâng al râului Dnipro în continuarea ofensivei către regiunile ocupate de armata Rusiei, informează BBC. Șeful de personal al președinției ucrainene, Andriy Yermak, a declarat pentru un grup de experți americani că „forțele ucrainene au capturat un cap de pod pe malul stâng al râului Dnipro”, sugerând securizarea unei poziții strategice. În același timp, autoritățile rusești au confirmat că „un grup mic” de soldați ucraineni au ocupat un sat pe malul stâng al aceluiași râu. Securizare capului de pod de pe râul Dnepr înseamnă pentru armata Ucrainei un punct important de transfer al vehiculelor blindate și al sistemului de apărare aerian. Ofensiva Ucrainei din regiunea respectivă are ca obiectiv final recucerirea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, conform spuselor lui Yermak.
Guvernul din Belize a declarat ruperea legăturilor diplomatice cu Israel în urma nerespectării cererii de oprire a focurilor în Gaza, relatează CNN. Într-o declarație oficială, guvernul din Belize a catalogat activitățile armatei israeliene (IDF) ca fiind împotriva dreptului internațional. Statul central american și-a retras de asemenea acreditarea pentru ambasadorul israelian și a suspendat activitățiile diplomatice din Tel Aviv. Numeroase alte state din regiune, precum Columbia, Chile sau Bolivia, și-au rechemat ambasadorii din Israel în semn de condamnare al acțiunilor IDF din Gaza. Presiunea internațională asupra guvernului israelian s-a accentuat în ultimele zile din cauza lipsei de combustibil a spitalelor și a lipsei de alimente și apă în Gaza. Până în prezent, cel puțin 11.180 de palestinieni au murit în urma războiului, conform ministerului sănătății din Gaza.
Planul guvernului din Marea Britanie de a trimite solicitanții de azil politic în Rwanda a fost respins de Curtea Supremă britanică, conform DW. Cinci judecători ai Curții Supreme au comentat că aceasta acțiune ar pune un pericol migranții, deoarece „pot fi trimiși înapoi în țările de origine odată ce ajung în Rwanda”. Un reprezentant al guvernului din Rwanda a declarat că guvernul va contesta decizia conform căreia Rwanda nu ar fi un stat sigur pentru solicitanții de azil. De asemenea, prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, a adăugat că proiectul de lege este necesar pentru reducerea imigrației ilegale prin bărcile de mici dimensiuni. În 2022, Marea Britanie și Rwanda au încheiat un acord pentru direcționarea migraților care ajung în Regat prin Canalul Englez către Rwanda, unde vor fi procesate cererile de azil.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că în anul 2022, gazele cu efect de seră din atmosferă au atins un nivel record, relatează Al Jazeera. Liderul agenției meteorologice ONU a spus că lumea se îndreaptă încă „într-o direcție greșită” și că trebuie să reducă utilizarea combustibililor fosili. Organizația Națiunilor Unite a afirmat că volumul concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă a crescut la noi maxime anul trecut, deoarece schimbările climatice au alimentat vremea extremă pe tot globul. Într-un buletin lansat, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a declarat că trei principale gaze cu efect de seră au doborât recorduri în 2022 și a avertizat că „nu există niciun sfârșit în viitorul apropiat”. Luna aceasta, summitul anual al ONU privind clima este programat să aibă loc în Dubai și ar putea include o inițiativă pentru a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili înainte de anul 2050.
Trupele armatei israeliene au pătruns în spitalul al-Shifa din Gaza, menționează The Guardian. Un ofițer israelian a declarat că armata a găsit în interiorul spitalului „arme și alte infrastructuri teroriste”, ceea ce confirmă ipoteza că interiorul spitalului a fost folosit de către gruparea Hamas că centru de operațiune. Oficialii israelieni au comunicat că patru militari au fost uciși și că până în prezent la scrierea articolului nu au avut loc lupte în interiorul spitalului sau fricțiuni cu personalul medical sau pacienții. Reprezentanții Hamas au catalogat declarațiile armatei israeliene ca fiind „propaganda care încearcă să justifice distrugerea sectorului medical din Gaza”. Oficialii americani au declarat că susțin concluziile guvernului israelian conform cărora Hamas folosesc al-Shifa ca centru de comandă. De asemenea, un reprezentant al Casei Albe a adăugat că guvernul SUA nu susține luptele în interiorul spitalului unde oamenii neajutorați sunt prinși la mijloc.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a inclus în noul guvern mai mulți apropiați care au avut probleme penale în trecut, notează Politico. Numirile premierului în guvern sugerează că agenda politică a coaliției de guvernare include „protejarea aliaților cheie” de pericolele juridice. Cabinetul include numeroși politicieni care au fost în trecut acuzați de infracțiuni, inclusiv Robert Fico. Ministrul apărării, Robert Kaliňák, sau ministrul justiției, Pavol Gašpar, sunt doar câțiva dintre membrii noului guvern care au fost trimiși în judecată în trecut. Fondatorul Institutului de Afaceri Publice din Bratislava, Grigorij Mesežnikov, a declarat că numirile premierului „par a fi motivate de răzbunare politică pentru a se asigura ca oamenii săi nu vor mai fi niciodată condamnați”. De asemenea, din actualul cabinet fac parte și persoane recunoscute pentru declarațiile publice controversate, asociate cu extrema dreaptă.
Reprezentantul prezidențial special al SUA pentru climă, John Kerry, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xie Zhenhua, pentru a discuta despre relațiile bilaterale dintre cele două state, dar și despre problemele de mediu, conform Al Jazeera. După o pauză cauzată de diferențele politice, cele două state au decis să înființeze un grup de lucru bilateral pentru acțiunea climatică, privind reducerea poluării cu metan și plastic înainte de summitul anual al Organizației Națiunilor Unite de la Dubai ce are ca temă schimbarea climatică. Ambele părți au convenit, de asemenea, să includă metanul în obiectivele lor climatice pentru 2035, prima dată când conducerea Chinei și-a făcut un astfel de angajament, și au hotărât să promoveze „cel puțin cinci” proiecte de cooperare la scară largă în captarea, utilizarea și stocarea carbonului până la sfârșitul deceniului.
Oficialii francezi au emis mai multe mandate internaționale de arestare pentru președintele sirian, Bashar al-Assad, informează Deutsche Welle. Aceasta reprezintă primul mandat internațional de arestare emis pe numele președintelui Siriei, al cărui regim a fost implicat în reprimarea brutală a protestelor începute în 2011, acțiuni considerate de experții ONU drept crime de război.Mandatele de arestare acuză liderii sirieni de complicitate la crime împotriva umanității și complicitate la crime de război în legătură cu atacurile chimice din orașul Douma și zona Ghouta de Est în apropiere de Damasc, din august 2013, care au avut ca rezultat moartea a peste 1.000 de persoane. Siria a aderat în 2013 la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) și și-a angajat să distrugă toate armele chimice. Cu toate acestea, OIAC a acuzat ulterior guvernul sirian de mai multe atacuri chimice în timpul războiului civil. Guvernul sirian a negat acuzațiile, care au generat acțiuni legale și în alte țări europene, inclusiv Germania.
Membrii Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au anunțat reluarea livrărilor de ajutoare alimentare către Etiopia , relatează France 24. Decizia vine în contextul unei crize alimentare grave în Etiopia, amplificată de războiul din regiunea Tigray și de cea mai gravă secetă din Cornul Africii din ultimele decenii. Într-o declarație, USAID a anunțat că relansarea asistenței alimentare este condiționată de o perioadă de probă de un an, în timpul căreia se va monitoriza și evalua eficacitatea reformelor implementate de USAID, partenerii de implementare și guvernul etiopian. Guvernul Etiopiei a fost de acord cu schimbări operaționale pentru îmbunătățirea identificării beneficiarilor și a promis să permită accesul neîngrădit al agenției și monitorilor terți pentru revizuirea site-urilor din întreaga țară.
Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a solicitat anularea procesului în cazul fraudei civile din New York, conform CNN. Avocații lui Trump au depus o moțiune, spunând că „dovezile aduse de instanță sunt copleșitoare”. Aceștia au mai susținut că judecătorul, Arthur Engoron, a adus comentarii nedrepte în timpul procesului și că și-a depășit puterea de apreciere, lăsându-se influențat de grefierul său în detrimentul deciziilor legale prvind cazul Trump. Ordinul lui Engoron îi interzice fostului președinte și avocaților săi să facă declarații despre personalul instanței și în special despre comunicările pe care le are cu grefierul său. Trump a fost amendat de două ori pentru încălcarea ordinului.
Ministrul de externe din Sudul Africii, Naledi Pandor, a delcarat că țările trebuie să-și folosească influența asupra Israelului pentru a pune capăt războiului din Gaza, menționează Al Jazeera. Pandor a mai declarat că vede „asemănări foarte clare” între ocupația Israelului și sistemul de apartheid. ,,Poporul palestinian se confruntă cu condiții similare cu cele din Africa de Sud apartheid’’, a adăugat ea. Conducerea țării a fost deschisă cu privire la situația Palestinei și și-a rechemat diplomații din Israel, după ce numărul deceselor din bombardamentul Israelului asupra Gaza a continuat să crească. Autoritățile palestiniene au spus că peste 11.200 de oameni în Gaza, mai mult de o treime dintre ei fiind copii, au fost uciși de când Israelul și-a început atacul asupra Fâșiei Gaza ca răzbunare pentru un atacul Hamas despre care autoritățile israeliene spun că ar fi ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili. Africa de Sud a fost una dintre puținele țări care a tăiat legăturile diplomatice cu cele ale Israelului după ce armata israeliană a atacat Fâșia Gaza ca răspuns la ofensiva Hamas.