Home / A fost azi în lume / 2024 / A fost 17 mai în lume – Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, se află în stare critică după o tentativă de asasinat cu motivație politică, Uniunea Europeană a interzis patru mijloace de informare care ar putea fi folosite pentru propagandă rusă și destabilizarea regiunii și Reprezentanții Israelului au apărat intervenția militară a armatei sale din conflictul palestinian în dosarul deschis de oficialii Africii de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție.
Sursă foto: Alexander Zemlianichenko/Copyright 2023 The AP.

A fost 17 mai în lume – Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, se află în stare critică după o tentativă de asasinat cu motivație politică, Uniunea Europeană a interzis patru mijloace de informare care ar putea fi folosite pentru propagandă rusă și destabilizarea regiunii și Reprezentanții Israelului au apărat intervenția militară a armatei sale din conflictul palestinian în dosarul deschis de oficialii Africii de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție.

Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus.

Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, se află în stare critică după o tentativă de asasinat cu motivație politică, susține Deutsche Welle. Fico a fost împușcat de mai multe ori și stabilizat de medici în cursul nopții, dar starea sa rămâne gravă. Președintele ales, Peter Pellegrini, a declarat că Fico poate vorbi doar câteva propoziții și este foarte obosit. Suspectul, un bărbat de 71 de ani din Levice, a fost reținut la fața locului și acuzat de împușcare. Ministrul de interne Matus Sutaj Estok a precizat că suspectul a acționat singur și nu este afiliat unui grup radicalizat. Atacul a avut loc după o ședință a cabinetului, Fico fiind împușcat în piept în fața Casei de Cultură din Handlova. Președinta Zuzana Caputova a descris tentativa drept un atac asupra democrației și a făcut apel la calm. Fostul prim-ministru Eduard Heger a condamnat incidentul și a avertizat asupra pericolului polarizării politice.

Președinta Georgiei, Salomé Zourabichvili, a discutat despre respingerea legii privind agenții străini, brutalitatea poliției și alegerile parlamentare viitoare, publică Euronews. Zourabichvili a exprimat scepticismul că veto-ul său va împiedica adoptarea „legii ruse” în parlament. Ea a condamnat violențele polițienești împotriva protestatarilor pașnici, sugerând că aceste acte sunt comise de forțe speciale neidentificate. Președinta a subliniat importanța alegerilor din octombrie, considerându-le un „referendum asupra Europei” și un mijloc de a opri deriva politică a țării. Zourabichvili a afirmat că Georgia trebuie să respecte principiile democratice pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, ea a respins ideea unei „ispite rusești” în rândul populației georgiene, sugerând că aceasta nu este interesată să adopte valorile rusești. Legea controversată ar impune ca entitățile care primesc un anumit procent de finanțare străină să se înregistreze ca „agenți străini,” asemănătoare unei legi din Rusia.

Uniunea Europeană a interzis patru mijloace de informare, inclusiv Voice of Europe, care ar putea fi folosite pentru propagandă rusă și destabilizarea regiunii, declară Euronews. Decizia a survenit în contextul acuzațiilor cum că acestea au sprijinit invazia Ucrainei. Celelalte mijloace incluse în lista neagră sunt RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta. Comisarul UE pentru valori și transparență, Věra Jourová, a promis să oprească finanțarea rusă a canalelor media, ONG-urilor și partidelor politice din UE. Voice of Europe, deși înregistrată în Olanda, a fost prinsă în centrul unor investigații legate de acuzații că ar fi plătit politicieni europeni pentru a promova agenda Kremlinului. Operațiunea a fost dezvăluită de serviciile secrete cehe, care au descoperit tranzacții financiare suspecte către oficiali aleși în Parlamentul European și parlamentele naționale din mai multe țări europene. Această decizie a fost luată în timp ce UE se pregătește pentru alegerile europene și este îngrijorată de campaniile de dezinformare rusești.

Decizia Franței de a invita Rusia la aniversarea a 80 de ani de la debarcările de la Normandia a stârnit tensiuni cu națiunile aliate, afirmă Politico. Oficialii din Regatul Unit, Statele Unite și altele și-au exprimat preocupările, subliniind contextul ofensiv al Rusiei în Ucraina. Casa Albă a afirmat că aceasta poate servi ca o amintire pentru Rusia cu privire la lupta împotriva „naziștilor reali, nu cei imaginari din Ucraina”. Președintele Macron este criticat pentru aparenta sa abordare mediativă în conflictele cu Rusia. În timp ce decizia de a invita Rusia nu este fără precedent, tensiunile geopolitice contemporane ridică semne de întrebare cu privire la natura simbolică și diplomatică a evenimentului. Misiunea Libération, organizatorul comemorării D-Day, nu a confirmat detaliile privind lista invitaților sau acceptarea Rusiei. Prezența Rusiei la evenimente similare anterioare și argumentele pentru reconciliere și istorie sunt subiecte de dezbatere între oficialii și experții internaționali.

Tensiunile au crescut în Nouméa, Noua Caledonie, după revolte violente, informează The Guardian. Oamenii au protestat împotriva unei propuneri de reformă constituțională și a creșterii controlului guvernului francez asupra teritoriului. Louis Le Franc, înaltul comisar al Republicii, anunță măsuri de securitate sporite, cu 2.700 de forțe de poliție și jandarmerie. Revoltele au cauzat cinci morți și sute de arestări. Le Franc a încurajat deblocarea rutelor pentru a ajunge la spitale și a furniza ajutor. Protestele împotriva reformei constituționale propuse au escaladat în violență. Prim-ministrul Gabriel Attal a anunțat trimiterea a 1.000 de forțe de securitate suplimentare. TikTok a fost interzis, fiind folosit de protestatari. Aproximativ 200 de răsculați au fost reținuți, iar cinci activiști pentru independență sunt sub arest la domiciliu. Confruntările au lăsat 64 de polițiști și forțe de securitate răniți. 

Reprezentanții Israelului au apărat intervenția militară a armatei sale din conflictul palestinian în dosarul deschis de oficialii Africii de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție, relatează Reuters. În același ședință de la Curtea Internațională de Justiție, reprezentanții israelieni au cerut judecătorilor respingerea cererii făcute de oficialii africani de a înceta operațiunea militară de pe teritoriul palestinian. Oficialul israelian al Ministerului Justiției, Gilad Noam, a numit cazul Africii de Sud, care acuză Israelul de încălcarea Convenției de genocid, „complet detașat de fapte și circumstanțe”.  În hotărârile anterioare, Curtea Internațională de Justiție a respins cererile reprezentanților israelieni și le-a ordonat să respecte convenția de genocid.

Armata ucraineană a atacat dur infrastructura energetică din sudul Rusiei și din peninsula Crimea, conform The New York Times. Trupele ucrainene au țintit mai multe depozite de combustibil, instalații petroliere și o centrală electrică din teritoriul controlat de ruși prin utilizarea dronelor. Ministerul rus al apărării a declarat că forțele rusești au doborât cel puțin 100 de drone ucrainiene care au fost folosite în aceste atacuri. Cu toate acestea, o parte din drone au reușit să își atingă ținta producând pagube considerabile. În orașul Sevastopol din Crimea au avut loc mai multe pene de curent și restricții privind utilizarea curentului electric din cauza atacurilor care au afectat infrastructura energetică a acestuia.

Armata israeliană a declarat că a reușit să recupereze trei corpuri ale naționalilor uciși în atacul Hamas din toamna trecută, relatează Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a declarat că în urma unei operațiuni au reușit să găsească corpurile a trei persoane care fuseseră victimele atacului din 7 octombrie de la festivalul de muzică Nova de la Re’im. Operațiunea militară a avut loc în Gaza și a fost derulată de armata israeliană și serviciul de informații interne, Shin Ben. Daniel Hagari a menționat în declarația sa că armata va recupera fiecare ostatic luat de Hamas în urma atacului, fie dacă este viu sau nu.

Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați a cerut oficialilor din Statelor Unite să înceteze mutarea forțată a persoanelor din Haiti de pe teritoriul american înapoi în statul lor, declară Al Jazeera. Cererea a fost realizată prin intermediul rețelelor sociale și s-a adresat președintelui american Joe Biden. Acțiunea decidenților din Statelor Unite reprezintă o amenințare la adresa securității haitienilor din cauza violențelor și instabilității economice din Haiti. În ultima lună, decidenții din Statele Unite au deportat în Haiti două avioane cu cetățeni haitieni. Un reprezentant al Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite a declarat către Al Jazeera că au fost deportați doar persoane care nu au o bază legală să rămână în țară.

Reprezentantul Națiunilor Unite pentru drepturile omului și-a exprimat îngrijorarea față de escaladarea violențelor din Sudan, conform Al Jazeera. Între timp, un înalt oficial umanitar a descris situația din Sudan drept „iadul pe Pământ”. Acestea reacții au avut loc după ce violențele între grupările armate de pe teritoriul Sudanului au escaladat foarte mult în ultimul timp. Violențele au continuat chiar dacă războiul civil s-a sfârșit anii anteriori. În momentul de față există o criză umanitară iminentă. Conform Națiunilor Unite, cel puțin 1,8 milioane de persoane strămutate intern sunt expuse la un risc ridicat de foamete, din cauza crizei alimentare agravate de violențele interne.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 10 iunie în lume – Secretarul General al Partidului Popular European a declarat că formațiunea nu va căuta să ajungă la un acord cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Președinții Franței și Germaniei au comemorat victimele masacrului nazist din Oradour-sur-Glane, iar Ministrul Benny Gantz și-a dat demisia din cabinetul de război al Israelului

Material realizat de Mihai Marco Percă Secretarul General al Partidului Popular European (PPE), Thanasis Bakolas, …