Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 23 octombrie în lume – Oficialii turci au depus un proiect de lege pentru ratificarea aderării Suediei la NATO, armatele Azerbaidjanului și Turciei au început exerciții militare în apropiere de granița cu Armenia, iar prim-ministrul Islandei a anunțat că va lua parte la greva împotriva diferenței de remunerare între femei și bărbați

A fost 23 octombrie în lume – Oficialii turci au depus un proiect de lege pentru ratificarea aderării Suediei la NATO, armatele Azerbaidjanului și Turciei au început exerciții militare în apropiere de granița cu Armenia, iar prim-ministrul Islandei a anunțat că va lua parte la greva împotriva diferenței de remunerare între femei și bărbați

Material realizat de Mihai Marco Percă și Cristina Popescu

Partidul Popular Elvețian a câștigat alegerile generale, conform Politico. Formațiunea politică de extremă dreapta și eurosceptică, care a avut o retorică anti-imigranți în cadrul unei campanii electorale dominate de subiecte interne, a obținut 28,6% din voturi pentru camera inferioară a legislativului, Consiliul Național. Partidul Socialist a obținut locul al doilea în cadrul scrutinului, cu 18% dintre voturi, fiind urmat de către partidul liberal FDP, Verzi, Partidul de Centru și Verzii Liberali. Noul legislativ va vota pe 13 decembrie Consiliul Federal, guvernul format din șapte membri al statului, în care începând din 1959 sunt reprezentate toate marile partide.

Candidații Sergio Massa și Javier Milei s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Argentina, potrivit BBC. Cei doi candidați au obținut 36%, respectiv 30% din voturi, sub pragul de 45% pentru declararea unui câștigător, iar prezența la vot a fost de 74%. Statul sud-american se confruntă cu o criză economică, având o inflație de 140%. Această situație a dus la creșterea susținerii pentru candidatul de extremă dreapta Javier Milei, care a promis că va desființa banca centrală și că va înlocui peso-ul argentinian cu dolarul american. Actualul ministru al economiei, Sergio Massa, a apărat politicile sociale și în domeniul muncii și a insistat că măsurile de austeritate introduse de guvern au fost consecința unei datorii către Fondul Monetar Internațional din vremea precedentei administrații de centru-dreapta. Al doilea tur al alegerilor va avea loc pe 19 noiembrie.

Președintele-ales din Maldive, Dr. Mohamed Muizzu, a cerut autorităților din India să își retragă soldații din statul insular, informează BBC. Viitorul șef de stat, care își va începe mandatul în noiembrie, l-a învins în cadrul alegerilor pe actualul președinte, Ibrahim Mohamed Solih, care a promovat o politică de apropiere a celor două țări. Criticii săi au descris această apropiere drept o amenințare la adresa suveranității și a securității Maldive. Alianța care l-a susținut pe Mohamed Muizzu a susținut consolidarea legăturilor cu China. Atât autoritățile de la Beijing, cât și cele de la New Delhi, au investit bani pentru a ajuta la dezvoltarea statului insular.

Oficialii Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii au hotărât evacuarea personalului neesențial din cadrul ambasadei americane din Bagdad, anunță DW. Decizia a fost motivată prin creșterea amenințărilor de securitate la adresa personalului american din statul situat în Orientul Mijlociu. De asemenea, autoritățile de la Washington au emis și o alertă de călătorie pentru cetățenii din Statele Unite ale Americii, prin care aceștia sunt sfătuiți să nu călătorească în Irak. Anunțurile au fost făcute drept urmare a creșterii tensiunilor în regiunea Orientului Mijlociu după începerea conflictului dintre Israel și gruparea Hamas din Fâșia Gaza.

Armatele Azerbaidjanului și Turciei au început exerciții militare în apropiere de granița cu Armenia, conform Radio Free Europe. Exercițiile, care poartă numele lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, au loc în Baku, în teritoriile reocupate de Azerbaidjan în urma războiului din Nagorno-Karabakh din 2020 și în exclava azeră Nakhchivan și vor dura până pe 25 octombrie. Acestea au început în același timp cu o întâlnire la Teheran a miniștrilor de externe ai statelor care fac parte din formatul 3+3 (Armenia, Azerbaidjan, Turcia, Rusia, Iran și Georgia – care nu a participat niciodată la aceste întâlniri), unde vor fi abordate problemele regionale, inclusiv disputa asupra regiunii separatiste din cadrul fostei republici sovietice. Reuniunea este prima de acest fel de la operațiunea militară a armatei azere asupra Nagorno-Karabakh din septembrie.

Candidata pentru președinția Venezuelei, María Corina Machado, a ajuns în fruntea listei preferințelor, notează BBC. Aceasta se află în frunte pe lista pentru alegerea unui candidat de unitate pentru alegerile prezidențiale din 2024, conform rezultatelor timpurii ale unui vot organizat de partidele de opoziție. Machado a obținut 93% din voturi, dar în prezent îi este interzis să ocupe funcția. Deși majoritatea partidelor de opoziție au boicotat ultimele alegeri prezidențiale după ce unii dintre candidații lor au fost închiși sau le-a fost interzis să candideze, acestea au decis să participe la sondajul privind alegerile de anul viitor, chiar dacă șansele de a câștiga sunt reduse. 

Prim-ministrul Islandei, Katrín Jakobsdóttir, a anunțat că va lua parte la greva împotriva diferenței de remunerare între femei și bărbați, conform BBC. Ziua liberă a femeilor, supranumită „Kvennafri”, a fost convocată în semn de protest față de diferența de salariu între femei și bărbați și față de violența de gen. Aceasta reprezintă prima grevă de o zi întreagă a femeilor din anul 1975, când aproximativ 90% din populația feminină a Islandei a încercat să evidențieze importanța femeilor în domeniul economic. Greva a determinat parlamentul țării să adopte o lege egalității de salarizare în anul următor. Jakobsdóttir a declarat că guvernul său va analiza modul în care profesiile dominate de femei sunt evaluate, în comparație cu domeniile dominate în mod tradițional de bărbați. 

Autoritățile chineze și cele filipineze s-au acuzat reciproc de coliziunile din Marea Chinei de Sud, notează CNN. Autoritățile filipineze au declarat că o navă chineză a Gărzii de Coastă a efectuat „manevre de blocare periculoase” care au determinat-o să se ciocnească de o navă filipineză care transporta provizii pentru trupele staționate în Ayungin Shoal, cunoscut și sub numele de Second Thomas Shoal, în insulele Spratly. Al doilea incident s-a soldat cu ciocnirea unei nave a gărzii maritime chineze cu o navă ce aparținea Gărzii de Coastă filipineze, însărcinată cu realimentarea navei Sierra Madre. Deși Curtea Internațională de Justiție a acordat câștig de cauză autorităților filipineze în 2016, omologii chinezi au decis să ignore decizia conform căreia nu au niciun temei juridic pentru a revendica drepturi istorice asupra Mării Chinei de Sud.

Oficialii turci au depus un proiect de lege pentru ratificarea aderării Suediei la NATO, relatează The Guardian. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a înaintat parlamentului spre ratificare un proiect de lege privind cererea de aderare a Suediei la NATO, la câteva luni după ce a fost de acord, la un summit al NATO de la Vilnius, să supună ratificarea aderării Suediei în fața parlamentului, în contextul în care presiunile asupra autorităților de la Ankara se accentuau. Proiectul de lege va fi trecut pe ordinea de zi a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului, care va trebui să îl aprobe înainte de a putea fi trimis adunării generale pentru ratificare. La momentul actual, nu există un termen stabilit pentru ratificare. În ceea ce privește reacția venită din partea oficialilor de la Stockholm, prim-ministrul Ulf Kristersson a salutat decizia liderului turc.

Poliția spaniolă a declarat că a confiscat bijuterii antice din aur în valoare de milioane de euro, furate din Ucraina, conform Associated Press. Printre bunurile recuperate se regăsesc 11 piese de bijuterii antice din aur, estimate la o valoare de 60 de milioane de euro. Acestea datează între secolele al VIII-lea și al IV-lea î.Hr. și au fost scoase ilegal din Ucraina în 2016. Poliția spaniolă a mai declarat și că cinci persoane care încercau să vândă piesele în Spania au fost arestate în ultimele săptămâni, printre care se numără doi ucraineni, unul dintre ei fiind preot al Bisericii Ortodoxe, și trei spanioli. În prezent, piesele sunt studiate de Muzeul Național de Arheologie din Spania și la Institutul Patrimoniului Cultural.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 16 și 17 noiembrie în lume – Joe Biden a aprobat utilizarea de către armata ucraineană a rachetelor americane ATACMS, Finlanda găzduiește primul exercițiu major de artilerie al NATO de la aderarea sa la alianță, În regiunea separatistă Abhazia protestatarii au continuat să ocupe clădirea parlamentului

Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, …