Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina Popescu, Robert Baranov și Robert Ionut Olteanu.
Autoritățile kosovare au cerut retragerea trupelor Serbiei de la graniță, conform Reuters. Tensiunile dintre cele două state au reînceput să crească duminica trecută, când poliția din Kosovo s-a luptat cu aproximativ 30 de sârbi înarmaţi, care au luat cu asalt satul Banjska şi s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă. Trei atacatori și un polițist au fost uciși în această altercație. Evenimentul a stârnit o nouă preocupare internațională cu privire la situația instabilă din Kosovo, stat care și-a declarat independența față de Serbia în 2008 și care are o majoritate etnică albaneză. În ceea ce privește guvernul de la Priștina, acesta a afirmat că „Desfășurarea trupelor sârbe de-a lungul graniței cu Kosovo este următorul pas al Serbiei pentru a amenința integritatea teritorială a țării”.
Un atentat terorist cu bombă a avut loc în apropiere ministerului de interne din Turcia, informează France 24. Ministrul de interne a declarat că doi teroriști au coborât dintr-un vehicul militar în fața Directoratului General de Securitate și declașat un atac armat împotriva forțelor de ordine. În urma schimbului de focuri, doi polițiși au fost ușor răniți. Unul dintre atacatori a fost împușcat mortal, iar celălalt s-a sinucis prin detonarea vestei cu exploziv. În locul desfășurării atentatului se află numeroase alte ministere și parlamentului Turciei, care trebuia să aibă redeschiderea în aceeași zi. Reporterul France 24, Jasper Mortimer, menționează că este posibil ca locul atacului să fi fost special ales pentru a declanșa discuții pe agenda națională. Până în prezent, autoritățile de la Ankara au declarat că nu asociază atacul cu o un anumit grup militar.
Ambasada Afganistanului în India și-a încetat activitatea, notează Deutsche Welle. „Cu profundă tristețe, regret și dezamăgire Ambasada Afganistanului la New Delhi anunță această decizie de a-și înceta operațiunile”, a anunțat reprezentanța într-un comunicat de presă. Decizia autorităților de la New Delhi vine în contextul în care acestea nu recunosc guvernul taliban, care a preluat conducerea țării în anul 2021. Până acum, oficialii indieni au permis ambasadei afgane să continue să opereze sub ambasadorul și personalul misiunii diplomatice numiți de președintele demis Ashraf Ghani. Conform mai multor oficiali ai reprezentanței, ambasadorul și mai mulți diplomați ar fi părăsit India în ultimele luni, obținând azil politic în Europa sau în Statele Unite. Totodată, autoritățile indiene au anunțat că se vor alătura inițiativei Organizației Națiunilor Unite de a stabili dacă guvernul taliban va fi sau nu recunoscut.
Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a afirmat că trupele britanice care se antrenează în Ucraina ar putea fi considerate ținte legitime, conform Reuters. Fostul președinte al Federației Ruse s-a arătat nemulțumit de declarațiile noului ministru al apărării britanic, Grant Shapps, din care reiese dorința autorităților din Marea Britanie de a trimite instructori militari în Ucraina. În postarea sa de pe Telegram, Medvedev a afirmat că „Acest lucru va transforma instructorii lor într-o țintă legală pentru forțele noastre armate… înțelegând perfect că vor fi distruși fără milă. Și nu ca mercenari, ci mai exact ca specialiști britanici ai NATO”. În ceea ce privește poziția guvernului britanic, prim-ministrul Rishi Sunak a negat planul propus de Grant Shapps. În plus, Medvedev se opune și dorințelor autorităților germane de a furniza rachete de croazieră Taurus, acestea putând lovi teritoriul Rusiei și împiedica aprovizionarea trupelor rusești.
Companiile franceze și cele germane din domeniul apărării au anunțat că își doresc înființarea unor centre locale în Ucraina pentru întreținerea armelor, notează Politico. Oficiul Federal pentru Cartel din Germania a dat undă verde propunerii de asociere între Rheinmetall, un faimos producător de arme german, și Industria de Apărare din Ucraina, un grup de apărare deținut de statul ucrainean. În ceea ce privește implicarea francezilor în acest demers, Sébastien Lecornu, ministrul forțelor armate, a călătorit la Kiev, pentru a facilita parteneriatele cu oficialii ucraineni. De asemenea, la începutul acestei săptămâni, Dmytro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, a declarat că scopul acestui demers este de a „stimula producția și cooperarea pentru a consolida Ucraina și partenerii noștri”.
Liderul opoziției din Polonia, Donald Tusk, a condus un marș în Varșovia înainte de alegerile parlamentare, relatează Deutsche Welle. Sute de mii de persoane au fost aduse cu autobuzul în Varșovia pentru a participa la demonstrația intitulată „Marșul Unui Milion de Inimi”. Donald Tusk, a fost în trecut prim-ministru al Poloniei și președinte al Consiliului European. Opoziția și-a propus înlăturarea partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), despre care Tusk a avertizat că ar putea încerca să scoată Polonia din Uniunea Europeană. Acesta a declarat, pentru susținătorii săi, că „nimic nu poate schimba această forță. Nu lăsați pe nimeni aflat în rangurile puterii de acolo de sus să își facă iluzii. Această schimbare este inevitabilă.” Autoritățile din Varșovia au susținut că aproximativ un milion de oameni au participat la cel mai mare marș înregistrat în istoria capitalei. Cu toate astea, alte surse au citat numere semnificativ mai mici, conform Deutsche Welle. PiS, aflat la putere, a plănuit un marș concurent în orașul Katowice.
Papa Francisc a desemnat 21 de noi cardinali din întreaga lume, susținând că diversitatea este indispensabilă pentru viitorul Bisericii Catolice, transmite France 24. În cadrul ceremoniei de consistoriu, suveranul pontif de origine argentiniană, a desemnat un nou set de cardinali, printre care se numără trei din America de Sud, dintre care doi argentinieni, trei din Africa și doi din Asia. Papa a subliniat că „diversitatea este necesară, este indispensabilă. Cu toate acestea, fiecare sunet trebuie să contribuie simfoniei comune”. Delegarea cardinalilor a avut loc în cadrul celei de a noua ceremonii de consistoriu oficializată de Papa Francis, de la preluarea funcției de către acesta în 2013. Actualul papă este cunoscut pentru încercările sale de a crea o biserică mai inclusivă, aducând în rangurile înalte ale bisericii credincioși din Africa, Asia și America Latină, într-un efort de „universalizare” a catolicismului.
Liderul Comandamentului Operațiunilor de Război Naval Special, Keith Davids, a anunțat că trupele de elită ale armatei din Statele Unite ale Americii vor fi testate pentru consumul de steroizi și alte substanțe, conform Al Jazeera. Începând cu luna noiembrie, forțele de elită din SUA, printre care și unitățile de marină SEAL vor fi testate pentru dopaj. Utilizarea steroizilor în rândul militarilor de elită a reprezentat o problemă minoră, dar persistentă pentru armata americană. Cu toate astea, liderii acesteia au solicitat creșterea numărului de teste. Conform comandaților marinei, în fiecare lună vor fi selectate cât patru unități militare pentru teste, urmând să fie verificați 15% dintre soldații acestora. Această schimbare vine în contextul decesului unui candidat pentru forțele speciale SEAL ale marinei din SUA. Deși nu au fost găsite semne clare de steroizi în organismul său, au fost identificate ulterior seringi în mașina sa, indicând astfel un posibil dopaj. Dacă rezultatul testelor vor fi pozitive, marinarii riscă măsuri disciplinare sau chiar excluderea din armata americană.
Organizația Națiunilor Unite a adoptat un nou set de reguli pentru a minimiza efectele nocive ale chimicalelor, transmite Deutsche Welle. Un nou set de norme privind utilizarea chimicalelor a fost adoptat de ONU în cadrul conferinței din orașul Bonn din Germania. Programul adoptat cuprinde 28 de obiective și norme pentru sectoare-cheie, cum ar fi producția și gestionare gunoaielor. În plus, acesta vizează tranzacționarea către alternative chimice mai sustenabile. Directoarea executivă a Programului pentru Mediu ONU a declarat că „toată lumea de pe această planetă ar trebui să poată trăi și lucra fără frica îmbolnăvirii sau morții cauzate de expunerea la produse chimice.” Oficialii din Germania au promis 20 milioane de euro pentru implementarea programului.
Cel puțin treisprezece persoane au decedat în urma unui incendiu din Murcia, conform BBC. Incendiul a început în clubul de noapte Fonda Milangros, cunoscut ca „La Fonda”, și ș-a răspândit rapid către alte două cluburi din vecinătatea acestuia. Poliția locală a confirmat că toate victimele înregistrate până acum se aflau în La Fonda, dar au avertizat că numărul deceselor ar putea crește. În urma incendiului, tavanul clubului de noapte s-a prăbușit, făcând intervenția autorităților și identificarea tuturor persoanelor decedate dificilă. Pe lângă persoanele decedate, alte patru se află sub supraveghere medicală pentru inhalarea de fum. Primarul orașului Murica, Jose Balleasta, a decretat trei zile de doliu în urma incidentului. Până la momentul redactării, nu a fost identificată cauza incendiului.
Alegerile prezidențiale din Maldive au fost câștigate cu 54% din voturi de membrul Paridului Progresist, Mohamed Muizzu, notează Al Jazeera. Muizzu l-a învins în turul al doilea pe actualul președinte Ibrahim Mohamed Solih, membrul Partidului Democratic. Prezența la vot a fost de 85% dintr-un total de 282.000 de votanți eligibili. Mohamed Muizzu este primarul capitalei, orașul Male, și fost membru al guvernului care a jucat un rol important în atragerea de fonduri din inițiativa chineză „Noul Drum al Mătăsii”. Actualul președinte, Solih, a avut o relație apropiată de guvernul indian, permițând trupelor indiene să staționeze pe teritoriul țării pentru păzirea construcției unui port. Astfel, rezultatul alegerilor marchează o posibilă schimbare de direcție a politicii externe către China, menționează Ahmed Shaheed, fost ministru de externe în Maldive.
Partidul SMER-SSD condus de fostul premier Robert Fico a câștigat alegerile legislative din Slovacia, conform Reuters. Rezultatul scrutinutului clasează partidul SMER-SSD pe prima poziție cu 23,3%, urmat de partidul liberal Slovacia Progresistă cu 16,8% și partidul HLAS cu 15%. Partidul SMEC-SSD este descris de experți politici ca un partid naționalist și conservativ, apropiat de regimurile din Ungaria și Polonia care critică liberalismul european. Robert Fico, premier în perioadele 2006-2010 și 2012-2018, a criticat deschis ajutorul militar oferit pentru Ucraina și a contestat în numeroase rânduri Uniunea Europeană. Pragul electoral de 5% a fost trecut de șapte partide politice, ceea ce îngreunează formarea unei coaliții politice și transformă HLAS în partid cheie pentru viitorul guvern. Peter Pellegrini, liderul HLAS și fost membru SMER, a declarat că opțiunile sale pentru o posibiliă coaliție sunt deschise.
Ministrul de interne grec, Dimistrios Kairidis, și-a exprimat intenția de a extinde un acord de migrație cu guvernul Turciei, informează Politico. Actualul acord dintre cele două state, semnat împreună cu Uniunea Europeană, presupune că orice migrant nedocumentat ajuns din Turcia în Grecia fără cerere de azil trebuie trimis înapoi în Turcia. Aflat într-o întâlnire cu comisarul UE pentru afaceri interne și ministrul de interne german, Kairidis a declarat că actualul acord nu funcționează, deoarece autoritățile din Turcia nu primesc înapoi migranții trimiși. Ministrul grec a adăugat și că actualul acord ar trebui extins pentru a fi aplicat și migranților care trec granițele terestre, nu doar celor care ajung pe insule. De asemenea, Kairidis a punctat și subicetul liberalizării vizelor pentru cetățenii turci, ceea ce sugerează legăturile strânse care au început să se formeze între guvernele de la Atena și Ankara.
Misiunea Națiunilor Unite a ajuns în regiunea Nagorno Karabakh pentru prima dată în 30 de ani, notează France 24. Purtătorul de cuvânt al președinției din Azerbaijan a declarat că misiunea are ca principal scop oferirea de ajutor umanitar pentru persoanele afectate de conflict. Autoritățile din Franța au acuzat oficialii azerii că au permis desfășurarea misiunii doar după ce marea majoritatea a rezidenților au părăsit regiunea. După ce armata azeră a invadat Nagorno Karabakh și separatișii armeni au predat armele, etnicii armeni au plecat din regiune de teama a ceea ce autoritățiile din Erevan au numit „epurare etnică”. Purtătorul de cuvânt al Prim-ministrului armean, Nazeli Bachdasaryan, a declarat că „100.483 de persoane strămutate forțat au ajuns în Armenia”.
Reprezentanții Congresului american au căzut la comun acord asupra bugetului pentru a evita oprirea acțiunilor federale, informează BBC. Factura care asigură fonduri până pe 17 noiembrie a primit sprijinul ambelor camere decizionale și a fost semnată de președintele Joe Biden înainte de termenul limită. Lipsa consensului pentru alocare fondurilor ar fi dus la încetarea activității guvernului federal, care se traduce în trecerea a mii de angajații în concediu fără plată și suspendarea anumitor servicii guvernamentale. Problema a apărut după ce democrații și republicanii nu au putut fi de acord cu privire la aproximativ 30% din cheltuielile federale. Actual acord este temporar și exclude numeroase cerințe ale ambelor partide, precum sprijinul suplimentar pentru Ucraina cerut de membrii democrați. Joe Biden a declarat că „sub nicio formă ajutorul american pentru Ucraina nu poate fi întrerupt”.
