Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu, Robert Baranov și Robert Ionut Olteanu
Autoritățile din Germania au interzis activitatea grupării de extremă dreapta Hammerskins, relatează Deutsche Welle. Ministrul de Interne din Germania, Nancy Faeser, a anunțat că a interzis gruparea de extremă dreapta, precum și gruparea afiliată numită Crew 38. Au fost percheziționate apartamentele a 28 de persoane suspectate ca fiind parte a grupării neonaziste. Această măsură a fost pregătită de peste un an, fiind aplicată cu ajutorul autorităților americane. Conform Ministrului de Interne, este a douăzecea organizație de extremă dreapta care a fost interzisă până acum pe teritoriul Germaniei. Hammerskins Deutschland este o filială a organizației Hammerskins din Statele Unite ale Americii și a apărut în spațiul public la începutul anilor ‘90. Aceștia promovau supremația albilor prin concerte și manifestații publice.
Experții din cadrul Organizației Națiunilor Unite au declarat într-un raport că în Etiopia încă sunt comise crime împotriva umanității, relatează Al Jazeera. În acest raport este detaliat cum autoritățile din Etiopia, dar și din statele aliate, cum ar fi Eritrea, continuă să comită crime de război și crime împotriva umanității, deși în anul 2022 a fost semnat un armistițiu care a pus capăt războiului civil din zona Tigray. În conflictul care a durat 2 ani, mii de persoane au decedat, atât guvernul, cât și rebelii acuzându-se reciproc de comiterea de atrocități împotriva cetățenilor, cum ar fi masacre și violențe sexuale. De asemenea, forțele militare din Eritrea, ce au fost trimise cu scopul de a lupta alături de guvernul Etiopiei împotriva grupărilor rebele, au fost acuzate de violență și abuzuri. Autoritățile din Eritrea au declarat că acest raport reprezintă o defăimare adusă la adresa statului și că pregătesc un răspuns oficial.
Ministrul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a pornit o operațiune antiteroristă în regiunea Nagorno-Karabakh de pe teritoriul Armeniei, informează BBC. Oficialii de la Baku au afirmat că operațiunile militare nu vor înceta până ce separatiștii armeni din zona nu se vor preda și a ordonat ca „formațiunile militare armene ilegale să predea armele”. Teritoriul, deși este recunoscut la nivel internațional ca aparținând Azerbaidjanului, este controlat de mai bine de 30 de ani de etnicii armeni. Conducerea armeană din Karabakh a făcut apel pentru încetarea focului și pentru începerea negocierilor, însă, scopul autorităților azere este de a prelua controlul asupra regiunii. Prim-ministrul din Armenia, Nikol Pashinyan, a acuzat că această operațiune militară are scopul de a realiza o „purificare etnică” în zonă. Oficialii azeri au informat că negocierile ar putea fi ținute în orașul Yevlakh, la 100 de km de capitala regiunii Karabakh.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat într-o conferință de presă că are la fel de multă încredere în Rusia, precum are și în statele vestice, relatează ABC News. Această declarație vine în urma unei întâlniri pe care acesta a purtat-o cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Erdogan a confirmat că nu a reușit să reînnoiască acordul de livrare a cerealelor în Marea Neagră, acord din care oficialii de la Moscova au anunțat că se retrag în luna iulie a acestui an. Autoritățile rusești au luat decizia de a se retrage din acordul economic deoarece acestea susțin ca un alt acord economic paralel dintre Rusia și Turcia privind exportul de alimente și fertilizanți rusești nu a fost respectat. Erdogan a mai susținut că „Vestul este de încredere până într-un punct, Rusia este la fel de încredere. De 50 de ani așteptăm la ușa Uniunii Europene și, în acest moment, am încredere în Rusia la fel de mult cât am și în Vest”.
Reprezentanții Organizației Națiunilor Unite au făcut publice îngrijorările privind răspândirea de boli în zona afectată de inundații din Libia, relatează Al Jazeera. Aceste îngrijorări provin în urma îmbolnăvirii mai multor adulți și copii din cauza apei contaminate ce a pătruns în interiorul orașelor. De asemenea, lipsa de salubritate poate fi un factor care contribuie la răspândirea de boli. Șeful Centrului de Combatere a Bolilor din Libia, Haider al-Saeih, a declarat că cel puțin 150 de persoane s-au îmbolnăvit după ce au băut apă contaminată, dintre care 55 erau copii. Furtuna Daniel a produs pagube majore asupra orașului Derna, după ce două baraje au cedat și au provocat inundații devastatoare în zonă. Numărul persoanelor decedate variază între 4.000 și 11.000 de persoane, iar 10.000 de persoane sunt în continuare declarate dispărute.
În Guatemala au avut loc proteste pentru susținerea președintelui nou ales, conform Al Jazeera. Mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a susține integritatea alegerilor recente din Guatemala. Protestele au avut loc la cererea noului președinte, Bernardo Arevalo, care a susținut că adversarii săi politici doresc să organizeze o lovitură de stat. Acesta a declarat vineri pe rețelele sale sociale: „este momentul să ne reunim, ca o națiune, să facem un pas în față, să ne ridicăm vocile și să punem capăt corupției și ambițiilor privind loviturile de stat ale minorității care încearcă să nege dreptul cetățenilor din Guatemala de a trăi într-o democrație.” Fostul guvern a trimis în trecut ofițeri de poliție pentru a percheziționa sediul partidului din care noul ales face parte. Fostul guvern și-a justificat acțiunile ca fiind verificări contra fraudei voturilor, deși observatorii nepartizani ai procesului electoral au negat existența unor dovezi pentru aceste acuzații.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a cerut autorizarea unei misiuni internaționale în Haiti, relatează Al Jazeera. Cererea președintelui din SUA a vizat o intervenție de sprijinire a securității în statul din Caraibe. Haiti se confruntă cu lupte între mai multe grupări de crimă organizată. Statul a înregistrat peste 2.400 de decese cauzate de violența grupărilor de la începutul anului, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, iar peste 80% din teritoriul capitalei statului a fost preluat sub controlul grupărilor de crimă organizată. Liderul de facto al satului Haiti, prim-ministrul Ariel Henry, a solicitat în octombrie anul trecut intervenția unor forțe armate specializate pentru diminuarea violențelor din regiune. Joe Biden a declarat că „oamenii din Haiti nu mai pot aștepta pentru mult timp”, solicitând urgentarea unei hotărâri din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Parlamentul spaniol a permis utilizarea limbilor catalane, basce și galiciene în cadrul întâlnirii acestuia, potrivit Deutsche Welle. Decizia de a permite utiliza limbile în cadrul parlamentului a fost aprobată cu 176 de voturi pentru, 169 împotrivă și două abțineri. Membru al grupării catalane JxCat, Miriam Nogueras, a declarat că „aceasta este o zi istorică. În sfârșit drepturile vorbitorilor de catalană sunt respectate.” Dezbaterea a avut loc în contextul în care un membru al partidului socialist a început ședința parlamentară vorbind în limba bască, gest ce a stârnit nemulțumiri din partea grupării de extremă dreapta Vox, aceștia părăsind ulterior sala. Până în prezent, utilizarea celor trei limbi a fost interzisă în camera inferioară a parlamentului spaniol și permisă parțial în senat. Pe lângă această decizie, Spania a solicitat Uniunii Europene să recunoască cele trei limbi ca fiind oficiale în cadrul instituțiilor UE.
Prim–ministrul din Marea Britanie, Rishi Sunak, a declarat că ia în calcul slăbirea unui număr de reforme de mediu, conform BBC. Există posibilitatea ca premierul să susțină o schimbare puternică a politicii de mediu a Regatului Unit. Conform surselor BBC, printre aceste schimbări se numără: să amâne până în 2035 interzicerea vânzării de mașini noi pe benzină și diesel, programată inițial pentru 2030; slăbirea planului de a scoate din funcțiune toate centralele pe bază de gaz până în 2030, noul plan privind scoatere din funcțiune a 80% dintre acestea. La acestea se adaugă și renunțarea la introducere de norme privind consumul pentru locatari și proprietari de imobile destinate locuirii și amânarea planului de interzicere a centralelor din afara circuitului public până în 2026, pentru anul 2035, cu o țintă de eliminare treptată de 80% la acea dată. În plus, a fost vehiculat că oficialii britanici nu vor impune taxe ca măsuri de descurajare a zborurilor, de control al regimului alimentar al oamenilor și de descurajare a circulației cu autoturismul personal. Rishi Sunak a declarat că guvernul își va respecta planul de a atinge zero emisii de carbon până în anul 2050, dar într-un „mod mai proporțional”.
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că lumea are nevoie de un plan global de salvare, informează Deutsche Welle. Discursul secretarului general a avut loc la un summit în New York, dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), strategie ONU la nivel global pentru eliminarea foametei, sărăciei și protejării planetei. Reprezentanții țărilor participante la eveniment au votat un text de angajament pentru respectarea ODD. Guterres a menționat că doar 15% din obiectivele ODD sunt pe drumul cel bun, punctând că „ODD nu este doar o listă de obiective”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, prezent de asemenea în New York, a declarat că „succesul ODD depinde de o reformă fundamentală a relațiilor sociale, economice și politice globale”.
Elon Musk a declarat că ar putea introduce pe platforma X, în trecut Twitter, un abonament pe bază de plată pentru toți utilizatorii, relatează The Guardian. Aflat într-o întâlnire cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, Elon Musk a vorbit despre subscripție ca o modalitate de a elimina conturile bot de pe platformă. În prezent, X oferă o subscripție lunară opțională, în valoare de 11$, care vine cu avantaje pentru utilizatori, precum marcarea autenticității contului. După preluarea platformei de către Elon Musk, politica publicării de conținut a fost schimbată, ceea ce a atras boicotul agenților din publicitate. În urma creșterii conținutul neadecvat de pe platformă, veniturile din publicitate au scăzut cu 60%. Musk consideră că subscripția lunară ar putea oferi independență rețelei de socializare de a promova un discurs liber necenzurat, fără a se baza pe veniturile publicitare.
Autoritățile din Madrid și Barcelona au început să colaboreze pentru recunoașterea catalanei ca limbă a Uniunii Europene, notează Politico. Propunerea guvernului spaniol va fi analizată de reprezentanții Consiliului Afacerilor Generale. Colaborarea dintre reprezentanții guvernului național de la Madrid și omologii guvernului regional din Barcelona vine în contextul încercării prim-ministrului Pedro Sánchez de a forma un nou guvern. Astfel, sprijinul din partea mișcării separatiste este condiționată de recunoașterea catalanei la nivel european. Membra Parlamentului din Catalonia, Serret i Aleu, a declarat că „este o anomalie democratică cum 10 milioane de oameni nu pot vorbi propria limbă în instituții”. Numeroși diplomați europeni au punctat faptul că propunerea are șanse reduse să fie aprobată, din cauza costului financiar de traducere în trei limbi suplimentare.
Guvernul din India a expulzat un diplomat canadian în urma tensiunilor apărute în urma asasinării lui Singh Nijjar, notează Associated Press. Singh Nijjar, fost cetățean canadian, a fost urmărit de autoritățile indiene din cauza legăturilor sale cu grupările separatiste Sikh din regiunea Punjab. Guvernul Canadei a investigat implicarea autorităților indiene în asasinare sa și recent a expulzat un diplomat indian. Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a declarat că „orice implicare a unui guvern străin în asasinarea unui cetățean canadian este o încălcare a suveranității”. În semn de răspuns, oficialii indieni au expulzat un înalt diplomat canadian, acuzând guvernul canadian de amestec în afacerile interne. Prim-ministrul indian, Narendra Modi, a exprimat în numeroase rânduri îngrijorare în privința sprijinului acordat de guvernul canadian mișcării de independență Sikh.
Cărbune din regiunile anexate ale Ucrainei a fost vândut de către companii rusești guvernului Turciei, informează Reuters. Datele sugerează că anul acesta în Turcia a fost exportat cărbune în valoare de cel puțin 14,3 milioane de dolari, produs în regiunile ucrainene anexate de Rusia. Autoritățile din Turcia, țară membră NATO, au sprijinit integritatea teritorială a Ucrainei încă de la începutul invaziei, jucând un rol important în dialogul dintre cele două state aflate în război. Cu toate acestea, spre deosebire de țările occidentale, guvernul Turciei nu a impus sancțiuni statului rus și a continuat să mențină legături economice cu acesta. Turcia a fost principala destinație pentru cărbunele din zonele anexate, reprezentând 95% din totalul transporturilor. Până în prezent, autoritățile de la Ankara nu au avut nicio reacție oficială.
