Material realizat de Emilia Popescul și Romina Manolescu
Oficialii francezi au negat „declarațiile false” aduse de ministrul de interne din Iran, Ahmad Vahidi, în legătură cu arestările ofițerilor francezi de informații, relatează Reuters. Ministrul de interne al Iranului a declarat pentru un post de televiziune local că ofițeri francezi de informații au fost arestați din cauza implicării lor în protestele antiguvernamentale care continuă să aibă loc în Republica Islamică. Reprezentanți ai Iranului au susținut că Occidentul ar alimenta protestele cauzate de moartea Mahsei Amini din 16 septembrie cât ea se afla în custodia poliției moralității. Autoritățile franceze de Externe a negat declarațiile oficialului iranian în legătură cu arestarea ofițerilor francezi, menționând că acestea au fost făcute în mod arbitrar. În aceeași zi, președintele Emmanuel Macron a declarat reporterilor de la summitul G20 că acțiunile Iranului devin tot mai agresive în ceea ce privește Franța.
Liderii Grupului celor 20 (G20) au emis o declarație comună de condamnare a agresiunii Rusiei față de Ucraina, informează AP News. Întâlnirea G20 s-a încheiat cu o declarație în care Grupul își exprimă dezaprobarea față de războiul din Ucraina și avertizează că acesta contribuie la deteriorarea economiei deja fragile a lumii. „Majoritatea membrilor au condamnat categoric războiul din Ucraina și au subliniat că acesta cauzează mari suferințe umane și agravează o stare de fragilitate deja existentă în economia globală,” precizează declarația. Declarația finală este foarte importantă întrucât liderii mondiali au reușit să evidențieze o denunțare a războiului, în ciuda diviziunilor existente în interiorul grupului din care fac parte Rusia și state precum China și India, care nu numai că au legături comerciale semnificative cu Moscova, dar s-au și abținut din a critica războiul din Ucraina.
Liderii Germaniei au anunțat finalizarea construcției unui terminal de gaze lichefiate naturale în încercarea de a diversifica aprovizionarea cu energie, relatează Euronews. Primul terminal de gaze naturale din Germania a fost construit în portul Wilhelmshaven, aproape de Marea Nordului. Terminalul, care se va deschide în ianuarie, a reprezentat doar o parte din planul german de renunțare la sursele rusești de energie. Liderul proiectului, Christian Janzen, a declarat că terminalul ar avea capacitatea de a produce 8% din consumul de gaze naturale al țării. „Cu 5 miliarde de metri cubi (capacitatea terminalului) se pot aproviziona cu gaze naturale de la 2 până la 5 milioane de case pe an”, a adăugat Janzen.
Inundațiile devastatoare din Nigeria au fost provocate de criza climatică, potrivit unui studiu al grupului de cercetători World Weather Attribution (WWA), citat de The Guardian. Descoperirea este cel mai evident exemplu al impactului sever pe care încălzirea globală îl are, la o creștere cu numai un grad a temperaturii. Acest fapt a pus presiune pe statele implicate în Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 pentru a lua decizii semnificative în ceea ce privește protejarea și despăgubirea națiunilor afectate de schimbările climatice. Inundațiile au ținut din iulie până în noiembrie, având și una dintre cele mai mari rate de mortalitate înregistrate în zonă: sute de oameni au fost uciși și 1.5 milioane obligați să își părăsească casele.
Oficialii suedezi au anunțat că vor furniza din nou un pachet de Ucrainei, informează Reuters. Liderii de la Stockholm au declarat că vor trimite ajutor militar Ucrainei în valoare de 3 miliarde de coroane (287 milioane de dolari). Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a comunicat în cadrul unei conferințe de presă că pachetul ce urmează să fie trimis „e mai mare decât cele opt pachete oferite anterior la un loc” și răspunde cu exactitate nevoilor pe care le are acum Ucraina. Ajutorul trimis de Suedia până acum, stat care alături de Finlanda a depus cererea de aderare la NATO, a variat de la echipament militar simplu precum căști, ajungând până la lansatoare de grenade și proiectile.
Fostul președinte american, Donald Trump, și-a anunțat cea de-a treia candidatură pentru Casa Albă, informează BBC. Anunțul lui Trump a venit în contextul în care unii colegi republicani îl învinovățesc pentru performanța slabă a partidului în alegerile de săptămâna trecută. Într-un discurs adresat oamenilor prezenți la clubul său privat Mar-a-Lago din Palm Beach, Trump a abordat teme despre care a discutat în mod constant în ultimele luni, precum securitatea frontierelor, independența energetică și infracționalitatea. Declarația timpurie a lui Trump pentru alegerile din 5 noiembrie 2024 a fost privită drept o tactică de a câștiga avantaj în fața potențialilor rivali, în vederea nominalizării republicanilor la Casa Albă. În timpul mandatului său, Donald Trump a fost admirat de conservatori pentru numirea a trei judecători ai Curții Supreme de Justiție, reducerea impozitelor, precum și pentru prezidarea unui acord de pace în Orientul Mijlociu și uciderea liderului Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, în 2019.
Autoritățile din Kuwait au executat șapte persoane, în pofida criticilor venite din partea organizațiilor privind drepturile omului, relatează Al Jazeera. Persoanele ucise proveneau din Kuwait, Pakistan, Etiopia și Egipt, iar două dintre acestea erau femei. A fost prima execuție de după 25 ianuarie 2017, când alte șapte persoane au fost spânzurate, inclusiv un membru al familiei regale al-Sabah. Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a solicitat ca execuțiile să fie oprite, declarând că acestea reprezintă o încălcare a dreptului la viață și că statul ar trebui să abolească această practică în întregime. Pedeapsa cu moartea este larg răspândită în regiunea Golfului Persic, în special în Iran și Arabia Saudită. Kuwaitul a introdus pedeapsa cu moartea la mijlocul anilor 1960, din acel moment fiind executate zeci de persoane, în special pentru crimă sau trafic de droguri.
Copiii activiști s-au remarcat în cadrul summitului privind schimbările climatice COP27, informează Reuters. Printre oficialii prezenți la summitul COP27 al Națiunilor Unite privind clima organizat în Egipt, în această săptămână, se numără copii din întreaga lume care le-au cerut liderilor mondiali să ia măsuri pentru a le proteja viitorul. Întrebarea lui Licypriya Kangujam, în vârstă de 11 ani, adresată ministrului britanic al climei, Zac Goldsmith, cu privire la soarta activiștilor deținuți în India, a fost unul dintre momentele frapante ale discuțiilor din cadrul COP27. „Trebuie să tragem la răspundere parlamentarii pentru deciziile lor politice”, a declarat ea mai târziu pentru Reuters. Kangujam nu a fost singurul copil care speră ca delegații conferinței să recunoască luptele generațiilor Z și Alpha pentru combaterea încălzirii globale. Organizatorii summit-ului au declarat că li s-a acordat o importanță mai mare copiilor, cu un reprezentant desemnat pentru tineret și un pavilion special creat pentru aceștia.
Comisia Europeană a declarat că susține aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen, informează Reuters. Oficialii UE au cerut Consiliului European să ia deciziile necesare pentru a admite cele trei state în zona fără control vamal de care se bucură deja aproximativ 420 de milioane de cetățeni europeni. Bulgaria și România îndeplinesc criteriile de aderare încă din 2011, dar guvernele UE au împiedicat acceptarea celor două țări timp de 11 de ani din cauza preocupărilor legate de corupție și crimă organizată. Consiliul a confirmat în decembrie 2021 că Croația a îndeplinit condițiile de aderare la spațiul Schengen. Guvernele UE au informat că urmează să voteze cu privire la integrarea celor trei țări în cadrul unei reuniuni a miniștrilor, în data de 8 decembrie.
Mai mulți muncitori din Paris au întrerupt ceremonia de iluminare a bradului de Crăciun din Galeriile Lafayette, relatează Reuters. Protestatarii au scandat și au fluturat steaguri cu însemne ale sindicatelor, cerând creșterea salariilor. Ceremonia anuală de iluminare a magazinului Boulevard Haussmann este o destinație populară pentru cumpărături în capitala franceză, în special pentru vizitatorii americani și chinezi. „Ne pare rău că s-a întâmplat acest lucru”, a declarat un purtător de cuvânt al Galeriei Lafayette, afirmând că sindicatele protestatare nu reflectă „calitatea dialogului social al companiei”. Protestele au venit în contextul în care retailerii europeni se pregătesc ca cumpărătorii să reducă cheltuielile în acest sezon de sărbători, în timp ce costurile afacerilor vor rămâne în continuare mari.