Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 15 noiembrie în lume – O rachetă de fabricație rusească s-a prăbușit în estul Poloniei, Republica Moldova a suferit întreruperi majore de curent, iar Populația globală a atins pragul de opt miliarde
Przewodów, Polonia, unde oficialii polonezi au confirmat că două persoane au fost ucise în urma prăbușirii rachetei rusești. Sursa foto: CNN

A fost 15 noiembrie în lume – O rachetă de fabricație rusească s-a prăbușit în estul Poloniei, Republica Moldova a suferit întreruperi majore de curent, iar Populația globală a atins pragul de opt miliarde

Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a anunțat că populația globală a atins pragul de opt miliarde și a atras atenția asupra potențialelor pericole, relatează Al Jazeera. ONU a anunțat că populația mondială a trecut oficial pragul de opt miliarde de oameni, trăgând în același timp un semnal de alarmă pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme precum schimbările climatice. Directorul diviziei pentru populație a ONU, John Wilmoth, a afirmat că atingerea pragului reprezintă un succes al umanității, însă vine cu riscuri pentru viitor. În ultimii 11 ani, populația a crescut cu un miliard de oameni, previziunile ONU sugerând că până în anul 2030 numărul total ar putea ajunge la 8,5 miliarde și 9,7 miliarde până în 2050. Statele care au contribuit cel mai mult la creșterea populației sunt țările cu un venit mediu, precum cele din Asia, și din Africa Subsahariană, fapt care le-ar pune în pericol dezvoltarea și ar îngreuna alocarea resurselor. Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia au înregistrat o scădere a ratei natalității

O rachetă de fabricație rusească s-a prăbușit în estul Poloniei, la granița cu Ucraina, provocând moartea a doi cetățeni, au anunțat oficialii polonezi, citați de The Guardian. Potrivit purtătorului de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, au fost lansate aproximativ 100 de rachete asupra Ucrainei, țintind îndeosebi infrastructura energetică. Gradul de alertă al armatei poloneze a crescut după ce prim-ministrul Mateusz Morawiecki a convocat o reuniune de urgență a Comitetului pentru Securitate al Consiliului de Miniștri, urmând ca liderii polonezi să decidă dacă vor invoca articolul 4 al Tratatului de constituire a NATO. Articolul 4 din Tratatul NATO presupune organizarea unei reuniuni a tuturor statelor membre după ce integritatea teritorială sau securitatea unui aliat a fost încălcată. Cu toate acestea, articolul 4 nu înseamnă că vor exista presiuni directe pentru a acționa. Până acum, oficialii ruși au negat implicarea în incident. 

Numeroase proteste violente împotriva măsurilor anti-Covid au izbucnit în metropola chineză Guangzhou, conform BBC. Cetățeni ai metropolei Guangzhou din China și-au părăsit casele, în ciuda carantinei obligatorii, pentru a protesta împotriva măsurilor stricte luate de guvernul chinez pentru prevenirea răspândirii virusului. Tensiunile au fost observate în districtul Haizhu din Guangzhou, zonă în care trăiesc muncitori cu venituri reduse. Aceștia au blamat măsurile stricte deoarece cauzează penurii de mâncare și, de asemenea, nu sunt plătiți în cazul în care nu pot ajunge la muncă. Autoritățile locale din China s-au străduit să mențină o abordare de tip zero-Covid”, fără a-și distruge economiile, însă cele mai recente cifre cifre oficiale privind producția din fabrică și vânzările cu amănuntul au arătat impactul devastator al pandemiei și al strategiei abordate. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat liderilor lumii, solicitând încheierea invaziei Rusiei în Ucraina, conform BBC. Președintele Ucrainei s-a adresat liderilor prezenți la summitul G20, referindu-se la forum ca „G19”, excluzând Rusia, unul dintre statele membre. Participând la întrunire prin videoconferință, președintele ucrainean a pledat pentru încetarea invaziei rusești și a solicitat prelungirea acordului de export de cereale a Ucrainei, care urmează să expire. De asemenea, liderul ucrainean a blamat Rusia pentru atacurile asupra infrastructurii energetice și a solicitat sprijin militar din partea aliaților Ucrainei în continuare. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a participat la summitul G20, fiind prezent doar ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Ucraina că „a refuzat categoric negocierile și a propus condiții care sunt în mod evident nerealiste”.

Oficialii Regatului Unit au anunțat că își vor retrage trupele din Mali cu șase luni mai devreme decât anticipaseră, în ciuda creșterii activității islamiste din zonă, informează Politico. Ministrul Forțelor Armate Britanice, James Heappey, a afirmat faptul că trupele care luau parte la misiunea de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite în Mali se vor retrage, după 3 ani, cu 6 luni mai repede decât era planificat. Anunțul vine în urma unor decizii similare ale Franței și Germaniei, care și-au retras deja forțele militare din Mali. Misiunea ONU a avut ca scop menținerea păcii și oferirea suportului în organizarea alegerilor în anul 2024. Încă din 2012, Mali se confruntă cu insurgența jihadistă și, mai recent, cu grupul Wagner, strâns legat de Kremlin.

Republica Moldova a suferit întreruperi majore de curent, după ce atacurile militare rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au doborât o linie electrică cheie care alimentează statul, potrivit unui oficial citat de AP News. „În urma bombardamentelor Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean, una dintre liniile electrice care asigură transportul de electricitate pentru țara noastră a fost deconectată”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-un comunicat. Acest lucru a dus la întreruperi masive de curent în toată țara. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacurile Rusiei din Ucraina care au lăsat fără lumină zeci de localități din țară. Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, a declarat pe Facebook că atacul pe scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea afecta sistemele energetice ale țărilor vecine. El a menționat că bombardamentul de marți asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei a fost cel mai amplu de la începutul războiului. 

Primarul unui sat austriac a sfidat guvernul federal de la Viena și a ordonat demontarea corturilor care găzduiau migranții, într-un conflict legat de numărul tot mai mare de solicitanți de azil în națiunea central-europeană, informează Euronews. După un conflict ce a durat săptămâni, primarul din St. Georgen, Ferdinand Aigner, a îndepărtat peste o duzină de corturi care au fost amenajate în sat luna trecută. Muncitorii au început să dezasambleze cele 17 corturi după ce primarul a decis că acestea sunt nesigure, „inumane” și nu vor rezista următoarei furtuni. Guvernul austriac a criticat în mod repetat rezistența satului față de adăpostirea în corturi a solicitanților de azil, susținând că majoritatea regiunilor austriece, inclusiv Austria Superioară, unde este localizat St. Georgen, nu au atins cotele necesare de adăpostire a migranților. Peste 70.000 de persoane au solicitat azil în Austria între ianuarie și septembrie. În comparație, numai aproximativ 40.000 de persoane au solicitat azil în anul 2021. Austria găzduiește, de asemenea, peste 85.000 de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului. 

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a anunțat că un convoi de camioane care transporta medicamente a sosit în capitala regională din Tigray, Mek’ele, acesta fiind primul ajutor oferit de grup în regiunea afectată începând cu luna august, conform ABC News. Camioanele au livrat 40 de tone de „articole medicale esențiale, medicamente de urgență și echipamente chirurgicale”, a declarat CICR într-un comunicat. Acordul de încetare a focului a fost salutat ca o oportunitate de a pune capăt războiului din Tigray, conflict ce a provocat moartea a sute de mii de oameni. Vestul regiunii, zonă cunoscută și sub numele de Wolkait, face parte din Tigray sub constituția Etiopiei. Zona a fost ocupată de forțele din statul vecin, Amhara, atunci când a izbucnit războiul în noiembrie 2020 între armata federală și luptătorii loiali Frontului de Eliberare a Poporului Tigrin. Războiul a dus la pagube substanțiale ale infrastructurii, ministrul de finanțe al Etiopiei estimând că țara va avea nevoie de aproximativ 20 de miliarde de dolari pentru refacere. 

Activiștii de mediu din Austria au aruncat cu o substanță neagră peste pictura lui Gustav Klimt „Moarte și viață”, în cel mai recent act care vizează opere de artă renumite din întreaga lume, relatează CNN. Cei doi activiști aparținând unui grup numit „Ultima generație” și-au lansat atacul asupra picturii de la Muzeul Leopold din Viena, chiar după ora 11, potrivit unui comunicat publicat de muzeu. După ce a aruncat substanța peste lucrare, unul din protestatari s-a lipit de geamul care protejează tabloul. În urma unei evaluări inițiale, muzeul a transmis că, deși pictura și cadrul original nu au fost afectate, „deteriorarea sticlei și cadrului de siguranță, precum și a peretelui și a podelei este evidentă și semnificativă”. Poliția împreună cu o echipă medicală au ajuns la fața locului la scurt timp după atac, iar datele personale ale activiștilor au fost preluate. 

Forțele de securitate iraniene au împușcat cel puțin doi protestatari, în timp ce demonstrațiile declanșate de moartea Mahsei Amini au luat amploare cu ocazia comemorării represiunii sângeroase din 2019, informează The Guardian. Protestatarii au răspuns la un apel de comemorare a celor uciși în represiunea din 2019, dând un nou impuls demonstrațiilor declanșate de moartea tinerei de 22 de ani la mijlocul lunii septembrie a acestui an. La Teheran, claxoanele mașinilor au răsunat în timp ce protestatarii au blocat un sens giratoriu principal din Piața Sanat, strigând „Libertate, libertate”. Oamenii au ieșit  ulterior pe străzile altor orașe, inclusiv Bandar Abbas și Shiraz, unde femeile au fost văzute fluturând eșarfele deasupra capului. Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a cerut Iranului să elibereze imediat miile de persoane arestate care au participat la demonstrațiile pașnice. Grupul Iran Human Rights cu sediul în Oslo a declarat că forțele de securitate au ucis cel puțin 326 de persoane, inclusiv 43 de copii și 25 de femei, în represiunea împotriva protestelor în desfășurare.

 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 24 noiembrie în lume – Liderul opoziției, Anwar Ibrahim, a fost numit prim-ministrul Malaeziei, Un nou raport a dezvăluit că în Burkina Faso un milion de elevi nu pot merge la școală din cauza atacurilor jihadiste, iar Duma de Stat din Rusia a adoptat o nouă lege care interzice „propaganda LGBT”

Material realizat de Gabriela Bujenița și Maria Trușcă Douăsprezece persoane au fost supuse pedepsei prin …