Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 10 decembrie în lume – Vladimir Putin a avertizat liderii din Occident cu privire la pericolul unei confruntări majore, președintele Emmanuel Macron și noul cancelar german Olaf Scholz s-au întâlnit oficial pentru prima dată, iar Instanța Supremă a Ungariei a evitat hotărârile privind întâietatea legilor UE în cazul gestionării fluxului de imigranți.
Cancelarul german Olaf Scholz alături de președintele francez Emmanuel Macron înainte de ședința de la Palatul Elysee în Paris, Franța. Sursă foto: Reuters.

A fost 10 decembrie în lume – Vladimir Putin a avertizat liderii din Occident cu privire la pericolul unei confruntări majore, președintele Emmanuel Macron și noul cancelar german Olaf Scholz s-au întâlnit oficial pentru prima dată, iar Instanța Supremă a Ungariei a evitat hotărârile privind întâietatea legilor UE în cazul gestionării fluxului de imigranți.

Material realizat de Daniel Rădoi

Președintele Emmanuel Macron și noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, s-au întâlnit vineri la Paris pentru a discuta despre viitoarele planuri de colaborare, informează Reuters. Călătoria la Paris a fost prima vizită în străinătate a lui Scholz de când a devenit miercuri cancelar al Germaniei. Coaliția sa de trei partide s-a angajat în consolidarea relației franco-germane și a integrării europene. Macron are în plan construirea unor noi reactoare nucleare în Franța, în timp ce planurile germane de a le elimina treptat sunt bine stabilite, cu toate că noua coaliție a Germaniei nu a confirmat viziunea lor asupra problematicii, liderii din Paris considerând că există loc de compromis. În timp ce europarlamentarii francezi se pregătesc pentru a prelua președinția de șase luni a Uniunii Europene la 1 ianuarie, Macron va căuta și sprijinul politicienilor germani pentru planurile sale de a revizui regulile bugetare ale UE. Diplomații francezi au declarat că sosirea lui Scholz la cancelarie i-ar putea oferi lui Macron o oportunitate de a ocupa un rol mai înalt în relația franco-germană, după plecarea lui Merkel.

Evergrande, gigantul imobiliar din China, a rămas în urmă cu plata datoriilor, informează CNN.  Autoritățile din Beijing intervin pentru a preveni un colaps al grupului imobiliar îndatorat, care ar putea face ravagii în cea de-a doua cea mai mare economie din lume. Eșecul aparent al Evergrande de a plăti dobânzile a reînviat temerile cu privire la viitorul companiei, care se află în pericol de a se prăbuși sub datorii totale de peste 300 de miliarde de dolari. Evergrande are aproximativ 200.000 de angajați, a încasat peste 110 miliarde de dolari anul trecut în urma vânzărilor și deține peste 1.300 de dezvoltări în peste 280 de orașe Analiștii economici s-au îngrijorat, de mult timp, că un colaps ar putea declanșa riscuri mai mari pentru piața imobiliară a Chinei. Imobiliarele și industriile conexe reprezintă până la 30% din PIB. Autoritățile chineze au minimizat până în prezent perspectiva riscurilor de propagare. Există deja o mulțime de dovezi că liderii din Beijing își asumă un rol de lider în ghidarea Evergrande printr-o restructurare a datoriilor și operațiunilor comerciale extinse.

Vladimir Putin a avertizat vineri despre pericolul unei confruntări majore cu Occidentul dacă liderii din SUA și aliații acestora nu vor asigura garanții de securitate pentru Moscova, ridicând perspectiva unei crize europene a rachetelor, potrivit Reuters. Într-un apel video inițiat pentru a calma tensiunile de marți, președintele Vladimir Putin i-a cerut președintelui american Joe Biden garanții de securitate pentru Rusia, care ar opri expansiunea NATO către est. Liderii ruși s-au pronunțat pesimiști cu privire la măsurile pe care le-ar lua autoritățile occidentale, ministrul adjunct de externe declarând că ar fi “naiv” să se aștepte ca garanțiile să fie obținute. Guvernul de la Moscova a solicitat, de asemenea, o propunere de lungă durată de a impune un moratoriu asupra desfășurării rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune în Europa pentru a evita o criză militară asupra continentului. Sergei Ryabkov, ministrul adjunct de externe, a criticat SUA și aliații săi din NATO pentru extinderea capacităților militare occidentale în Europa de Est.

Cel puțin 54 de persoane au murit și alte zeci au fost rănite vineri după ce un camion s-a răsturnat în sudul Mexicului, informează BBC. Peste 150 de persoane, despre care se spune că ar fi migranți din America Centrală, au fost înghesuite în remorca camionului când s-a răsturnat în statul Chiapas. Este unul dintre cele mai grave accidente de acest gen din Mexic. Patruzeci și nouă de persoane au fost confirmate decedate la fața locului și alte cinci au murit în drum spre spital. Naționalitățile celor aflați la bord nu au fost confirmate, dar oficialii locali au spus că majoritatea oamenilor de la bord proveneau din Honduras și Guatemala. Sute de mii de migranți care fug de sărăcie și violență din America Centrală încearcă să treacă prin Mexic în fiecare an pentru a ajunge în SUA. Mulți dintre ei plătesc contrabandiști, care îi transportă ilegal în remorcile camioanelor. Granița dintre SUA și Mexic este cea mai mortală trecere din lume, conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Numai în acest an, cel puțin 650 de persoane au murit încercând să treacă granița, mai mult decât în ​​oricare alt an de la începutul înregistrărilor OIM.

Guvernul Ucrainei și cel al Rusiei s-au învinuit reciproc după ce eforturile de a conveni asupra unui nou acord de încetare a focului în estul Ucrainei au eșuat joi seara, informează Reuters. Liderii din Ucraina susțin că guvernul de la Moscova a respins o serie de propuneri, inclusiv schimbul de prizonieri, redeschiderea unui punct de control și extinderea unui centru comun de comunicații. Rusia a declarat joi seara că guvernul de la Kiev a prezentat propuneri „absolut absurde” și i-a acuzat că imită negocierile la discuții. Conducerea din Moscova a propus introducerea Germaniei și a Franței în Centrul Comun pentru Control și Coordonare, un grup însărcinat cu implementarea acordurilor de încetare a focului.

Autoritățile din capitala Italiei se luptă cu problemă gravă a colectării deșeurilor, informează The Guardian. Noii lideri ai orașului sunt sub presiune pentru a-și îndeplini promisiunea de a curăța străzile până la Crăciun. Locuitorii Romei au fost îndemnați să reducă utilizarea hârtiei de împachetat cadouri de Crăciun pentru menținerea curățeniei orașului. Administrația susține că a întreprins toate acțiunile posibile pentru a îmbunătăți colectarea deșeurilor și pentru a găsi noi puncte de desfacere pentru gunoiul care este produs la Roma. Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a promis o “curățare extraordinară” a orașului după ce a câștigat alegerile din octombrie, termenul limită propus fiind până de Crăciun. În noiembrie, acesta a anunțat că au fost alocați 40 de milioane de euro pentru curățenie. Cu toate acestea, există puține semne vizibile până în prezent că obiectivul a avut un impact.

Discuțiile privind reînnoirea acordului nuclear din anul 2015 între Iran și puterile mondiale au fost blocate, informează Reuters. Discuțiile privind relansarea acordului nuclear au fost reluate joi cu reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, precum și ai Israelului, care nu fac parte din acord, intensificand presiunea retorică asupra Teheranului cu privire la posibilele consecințe economice sau militare în cazul în care diplomația eșuează. Cel mai important negociator al Iranului, Ali Bagheri Kani, a declarat că Teheranul a respectat poziția pe care a prezentat-o ​​săptămâna trecută, când discuțiile s-au întrerupt cu oficiali europeni și americani care au acuzat liderii din Iran de introducerea unor noi cerințe și de renunțarea la compromisurile stabilite la începutul acestui an. Vineri s-au întrunit grupuri de lucru pentru a discuta despre sancțiunile pe care le-ar putea ridica autoritățile din Washington și despre restricțiile nucleare propuse. Guvernul din Iran a solicitat ca toate sancțiunile impuse de Statele Unite anterior părăsirii acordului să fie ridicate într-un proces verificabil.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că ia în considerare organizarea unui referendum privind statutul viitor al Ucrainei de est și a peninsulei Crimeea anexată de armata Rusiei în 2014, potrivit Reuters. Zelenski nu a oferit detalii despre momentul când ar putea fi organizat un referendum, dar a spus că este una dintre opțiunile de a relua procesul de pace blocat în estul Ucrainei și de a pune capăt conflictului cu liderii Rusiei. Guvernul Ucrainei a depus eforturi pentru a primi sprijin din partea aliaților occidentali în ultimele săptămâni în vederea evitării unui conflict asemănător cu cel din 2014, acuzând conducerea din Moscova de pregătirea unei posibile ofensive militare la scară largă.

Lucrările la zăcământul petrolier Cambo de lângă Shetland, Marea Britanie, au fost întrerupte, potrivit The Guardian. Compania Shell, care plănuia să colaboreze împreună cu exploratorul de combustibili fosili Siccar Point Energy, s-a retras din proiect după o opoziție acerbă față de acesta din partea activiștilor de mediu. Vineri, directorul executiv al Siccar, Jonathan Roger, a declarat că proiectul Cambo va fi întrerupt pentru moment. Activiștii au susținut că proiectul nu ar trebui să primească aprobare, având în vedere obiectivul legal asumat de către guvernul Regatului Unit de a atinge emisiile nete zero până în 2050, organizația Greenpeace atacând în instanță decizia autorităților. Miniștrii au anunțat în martie că vor permite foratorilor de petrol să continue să explorarea Mării Nordului, sub condiția ca noile proiecte propuse să fie expertizate  printr-un test de compatibilitate climatică, în plus față de controalele de mediu existente, fapt ce nu s-a aplicat proiectului de explorare Cambo, căruia i s-a acordat prima licență în 2001. Agenția Internațională pentru Energie, organul de supraveghere global al energiei, dar și prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, au criticat proiectul și au solicitat oprirea acestuia în vederea respectării planurilor de combatere a crizei climatice.

Curtea Constituțională a Ungariei a evitat hotărârile privind supremația legilor Uniunii Europene în cazul gestionării fluxului de imigranți, conform Reuters. O instanță judecătorească a UE a descoperit că guvernul naționalist al prim-ministrului Victor Orban a încălcat legile UE de protejare a refugiaților, deportându-i în Serbia. Instanța Supremă a Ungariei a declarat că guvernul are dreptul de a aplica propriile hotărâri în zonele în care UE nu a luat încă măsuri adecvate pentru implementarea comună a regulilor. Cu toate acestea, Instanța Supremă a Ungariei s-a eschivat în declarații, evitând a menționa dacă legile UE au prioritate în fața legilor naționale în ceea ce privește poziția adoptată de către guvern în materie de imigrație, declarând că interpretarea legii de bază a Ungariei nu ar putea avea drept scop anularea unei decizii judecătorești europene. Experții constituționali maghiari au declarat că guvernul va trebui respecte hotărârea CEJ, dar șeful de cabinet al lui Orban a spus că guvernul se simte justificat de decizia luată, nefiind dispuși la a negocia politicile de imigrație.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …