Material realizat de Theodora Cristea
Pactul Verde European, la fel ca multe alte proiecte europene cu o sferă de aplicare atât de largă, poate părea fie copleșitor, fie fără niciun rost sau efect. Acest articol va încerca să clarifice scopul pactului, la nivel de politici și acțiuni luate în primă instanță, și va enumera ce propuneri are România pentru a contribui.
Pactul Verde European reprezintă strategia de creștere a Uniunii Europene care are ca scop principal ca până în 2050 Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al impactului climatic, astfel încât să nu mai fie emise gaze cu efect de seră, creșterea economică durabilă să nu mai fie bazată pe utilizarea resurselor, și schimbarea să fie făcută unilateral, fără ca niciun stat să fie lăsat în urmă.
Planul a fost propus de Comisia Europeană în 2019 și urmărește o serie de obiective concrete în diferite sectoare cum ar fi biodiversitatea, energia, transportul, construcția și industria alimentară. Domeniile de acțiune în care pactul are efect sunt investiția în energia curată, sprijinul industriei sustenabile, îmbunătățirea eficienței energetice în construcții și renovări, ,,de la ferma la consumator” (sustenabilitatea mâncării, suport pentru fermieri și pescari cu metode organice), susținerea agriculturii durabile, eliminarea poluării, mobilitatea sustenabilă și transportul nepoluant, politici climatice, și biodiversitatea.
Conform site-ului Comisiei Europene, Uniunea Europeană va sprijini financiar și din punct de vedere tehnic toate statele care necesită asistență pentru a trece la economia verde, folosindu-se de ,,Mecanismul pentru o tranziție justă”, care va contribui cu cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, în regiunile care au cel mai mult nevoie.
Cu toate acestea, în conformitate cu Acordul de la Paris, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru a asigura că temperatura medie globală nu se ridică cu mai mult de 2 grade, programul impus de Comisia Europeană care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 nu este îndeajuns pentru a încetini efectele încălzirii globale. Conform unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu din 2020, atingerea obiectivului de creștere a temperaturii de 1.5 grade al Acordului de la Paris necesită reducerea emisiilor la nivel global cu 57% – cu mult peste targetul inițial de 40% al Comisiei. Și, desigur, economiile mai bine dezvoltate sunt așteptate să contribuie semnificativ mai mult decat cele ale statelor aflate în curs de dezvoltare.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a decis să actualizeze pactul într-un mod mai ambițios, cu o propunere de a ridica obiectivul de reducere a emisiilor de la 40% la 55%, venind de asemenea cu un plan detaliat de acțiune și o analiză a impactului care ,,pregătesc terenul” pentru adaptarea politicilor de mediu și energie din zona europeană. De asemenea, Comisia a propus o Lege de Mediu care ar introduce targetul de neutralitate din punct de vedere al impactului de climă până în 2050 în legea europeană.
Pe scurt, la nivel european se iau măsuri în lupta împotriva încălzirii globale, și aceste măsuri devin din ce în ce mai ambițioase pe măsură ce marja de eroare devine mai mică, însă care este rolul României? Sau, mai bine zis, ce anume face România în contextul european pentru a ajuta la acest efort colectiv?
Conform legilor europene, fiecare stat membru a depus o propunere pentru un Plan Național Privind Energia și Clima care creioneaza ce acțiuni va lua acel stat în următorii 10 ani, aici mai specific în perioada 2021-2030, pentru a-și atinge obiectivele naționale de reducere a emisiilor de gaze. Planul este la rândul lui analizat de Comisia Europeană și prezentat cu sugestii de îmbunătățire a planului final.
Propunerea statului român vizează o abordare holistică a dimensiunilor Pactului Verde și este în special axata pe strategia energiei curate pentru perioada 2021-2030. România își va putea atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră dacă implementează politici pe măsură cu proiecțiile propuse, în special în sectoarele de transport, agricultură și, posibil, construcții. Domeniile în care statul trebuie, conform Comisiei, să își impună ținte și acțiuni mai ambițioase, sunt aportul energiei regenerabile, eficiența energiei și securitatea aprovizionării de energie. De asemenea, calitatea aerului și tranziția la energie curată într-un mod corect din punct de vedere social sunt aspecte care vor necesita mai multă atenție.
Propunerea creionează de asemenea necesitățile statului român din punct de vedere al investițiilor în tranziția la energie curată. Strategia este estimată să coste în total aproximativ 127 de miliarde de euro în decursul perioadei 2021-2030 (anual în jur de 6% din PIB), majoritar în sectorul de furnizare a energiei.
Cooperarea regională propusă este în special axată pe sectoarele de securitate a energiei și piața internă, cu un potențial mare de extindere a cooperării în respectivele domenii.
O posibilă bună practică este propunerea statului român de a crea un fond de investiții pentru eficiența energetică, din fonduri publice, private și europene, pentru a finanța tehnologii și procese de decarbonizare, precum și proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă. În funcție de cum va fi implementat, un astfel de fond ar putea fi un mod eficient de a uni resursele și a pune în mișcare investițiile necesare în aceste sectoare.
În martie 2020, ministrul Economiei la acel moment, Virgil Popescu, a afirmat că ,,realizarea acestor obiective implică transformarea Sistemului Energetic care trebuie să se realizeze pe tehnologii curate, pe baza unor mecanisme competitive. Aceste transformări implică investiții semnificative în producție, în rețelele inteligente și așa mai departe precum și niște modele noi de piață bazate pe capacități energetice noi și pe inovație. Trebuie să vedem noi modalități de valorificare a gazelor naturale care să sprijine procesul de integrare și de tranziție. Fondul pentru tranziție justă este un instrument care ne va ajuta să trecem cu bine peste acest proces.”
Un exemplu oferit de fostul ministru pentru cooperare interguvernamentală pentru furnizarea energiei și retehnologizare este acordul de cooperare dintre România și SUA cu privire la centrala de la Cernavodă.
Per total, ne aflăm încă la începutul Pactului Verde European. Este un proiect ce se va întinde pe parcursul a trei decenii, deci nu este de mirare că acum vedem doar așa zisa ,,muncă de birou”. Însă această bază legislativă va dicta funcționarea întregului spațiu european în următorii ani, începând cu distribuția fondurilor europene în funcție de implementarea măsurilor de mediu și pana la metodele de reciclare folosite în statele membre.
Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.
______________________________________________________________________________________________________________
Surse:
https://ec.europa.eu/energy/sites/default/files/documents/necp_factsheet_ro_final.pdf
https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action_en
https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action/2030_ctp_en
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020SC0176
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52019DC0640
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1588581905912&uri=CELEX:52020PC0080
https://www.interregeurope.eu/decarb/news/news-article/8769/eu-green-deal-in-romania/
https://greendeal.ro/green-deal-pactul-ecologic-european-prezentare/