Home / Documentar / Provocările schimbărilor climatice și adaptarea politicilor de mediu ale Australiei

Provocările schimbărilor climatice și adaptarea politicilor de mediu ale Australiei

Material realizat de Theodora Cristea

Australia este un teritoriu destul de faimos pentru clima deosebit de calduroasă si biodiversitate, însă în ultimii ani, odată cu restul lumii, statul-continent a început sa aibă parte de niște fenomene climatice extreme, care anunța ritmul accelerat al încălzirii globale. 

Un teritoriu cu o climă provocatoare

Continentul continuă să simtă consecințele ridicării temperaturii medii într-un mod mai aspru decât majoritatea întrucât teritoriul este în mare parte deșertic, climatul este cald și precipitațiile anuale variază. Astfel, nu este de mirare că în urma creșterii temperaturii medii cu 1,4 grade Celsius din 1910 până în prezent și cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu proiectând o creștere de 1,5 grade până în 2030, în contextul în care emisiile globale scad cu 57% în aceeași perioadă, Australia a suferit o serie de dezastre naturale care au menținut statul pe primele pagini ale ziarelor de știri internaționale. 

Cele mai periculoase au fost valurile de căldură, care conform centrului de cercetare Risk Frontiers au fost cauza de deces a 4.555 de australieni din 1990 până în 2015. De asemenea, statul se confruntă cu inundații devastatoare, precum cele din perioada 2010-2021 din Queensland și, cel mai recent, la începutul anului 2021 pe coasta de est a continentului. Printre altele, statul a înregistrat cicloane, incendii (în special ,,vara neagră” din perioada 2019-2020) și cutremure. 

Pe langa pericolele evidente la adresa siguranței cetățenilor, o încă o problemă o reprezintă impactul acestor dezastre naturale mult mai frecvente asupra economiei australiene. Deci, care sunt pașii făcuți la nivel legislativ pentru a adresa această criză, dacă astfel de  măsuri există? 

Soluții și inițiative

La nivel internațional, Australia este unul din statele implicate în Acordul de la Paris și deci dedicat limitării creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius la nivel global. În acest scop, Contribuția Stabilită la Nivel Național din 2015 a propus o reducere cu 26% sau 28% a nivelurilor de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030, și a fost mai apoi actualizată în 2020 anunțând că statul este pe cale de a atinge și a-și depăși obiectivele de reducere a emisiilor și creionând politicile de mediu și măsurile practice ale Australiei pentru următorii 5 ani.  

În funcție de planuri concrete, Harta Investițiilor Tehnologice organizează sistemic investițiile publice în tehnologii noi cu niveluri scăzute de emisii, ghidând aproximativ 18 miliarde de dolari în investiții publice și 50 de miliarde de dolari în investiții private pe parcursul următorilor 10 ani, până în 2030. De asemenea, Declarații Privind Tehnologia cu Emisii Reduse vor fi publicate anual pentru a susține și ordona investițiile. Prima DPTER a numit 5 tehnologii ce necesită prioritizare: hidrogen curat, stocarea energiei, materiale cu emisii reduse de carbon (oțel și aluminiu), captarea carbonului și carbonul în sol. Aceste tehnologii adresează sectoarele care sunt responsabile pentru aproximativ 90% din emisiile globale. În viitor, DPTER vor fi mecanisme de evaluare a impactului investițiilor publice și a progresului economic anual, fiind un instrument de responsabilizare. 

Alte măsuri luate în prima Declarație publicată în septembrie 2020 sunt înființarea primului hub regional de export de hidrogen, un nou pachet ,,Combustibilii Viitorului” pentru integrarea tehnologiei noi pentru infrastructura de transport, un fond pentru captarea, utilizarea și stocarea carbonului pentru investiții în proiecte de aceasta natură și un nou fond de co-investiții în tehnologie pentru a susține sectoarele de agricultură, prelucrare, industrie și transport să adopte tehnologii care reduc emisiile și cresc productivitatea. 

De asemenea, precum multe alte state, Australia a început tranziția la energie curată cu ajutorul unor entități precum Agenția Australiană Pentru Energie Regenerabilă și Corporatia Financiară Pentru Energie Curată, care cumulat au investit peste 36 de miliarde de dolari în astfel de proiecte. Planul Național de Productivitate Energetică proiectează că productivitatea energetică se va îmbunătăți cu 40% față de 2015, până în 2030.  

Sunt suficiente însă ambițiile de până acum?

Contribuția Stabilită la Nivel Național susține că planul Australiei propune un efort ,,just și ambițios” și poate uitându-ne doar la Australia ca un caz izolat am putea fi de acord, însă în contextul internațional și comparat cu alte economii similare, politicile de mediu ale Australiei nu sunt nici pe departe îndeajuns de ambițioase. Emisiile de gaze cu efect de seră ale statului sunt comparabile cu cele ale Statelor Unite ale Americii, din punct de vedere al intensității emisiilor la fiecare persoană, și mult mai ridicate față de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Japonia, Franța și chiar China (care a rămas constantă din 2017). Din nou, pe scena internațională, Australia este proiectată să rămână în urmă când vine vorba de reducerea gazelor cu efect de seră, deoarece are printre cele mai slabe obiective pentru 2030 dintre țările din Acordul de la Paris. Australia încă se bazează foarte mult pe cărbuni ca o sursă de energie, statul neavând măsuri sigure pentru a înlocui această industrie cu una nepoluantă, ceea ce din nou este o mare problemă. 

Sunt foarte multe motive pentru care Australia ar trebui să facă politicile de climă o prioritate, în special tranziția de la cărbuni la surse regenerabile de energie: inovație, locuri de muncă, surse de energie mai sigure, impactul pozitiv economic, condițiile climatice speciale care ar putea transforma Australia într-un exportator global de energie regenerabila, reducerea riscurilor de sănătate și revitalizarea sferei rurale. Și, desigur, motivul principal este contribuirea la lupta împotriva încălzirii globale într-o manieră semnificativă petru puterea economica a Australiei. Rămâne de văzut dacă statul-continent va progresa semnificativ în următorii ani cu măsuri concrete și va face față provocărilor contemporane.

Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.

_________________________________________________________________________________________________________________

Surse:

https://www.industry.gov.au/policies-and-initiatives/australias-climate-change-strategies

https://www.industry.gov.au/policies-and-initiatives/australias-climate-change-strategies/international-climate-change-commitments

https://www4.unfccc.int/sites/ndcstaging/PublishedDocuments/Australia%20First/Australia%20NDC%20recommunication%20FINAL.PDF

https://climateanalytics.org/publications/2019/australias-power-supply-brown-and-polluting/

https://climateanalytics.org/media/australiaclimatefactsheets2018-electricitysector-climateanalytics.pdf

https://www.canstar.com.au/home-insurance/natural-disasters-australia/

https://knowledge.aidr.org.au/resources/natural-hazards-and-climate-change/

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 22 iunie în lume – Guvernul de la Sofia a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură, Rusia consolidează relațiile economice și diplomatice cu Iran, Președintele Turciei și prințul moștenitor al Arabiei Saudite și-au propus normalizarea relațiilor dintre cele două state

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a ajuns în Iran cu scopul de a …