Material realizat de Oana Florea și Ioana Mănăilă
Cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să retragă trupele militare de la granița cu Ucraina, relatează Reuters. Ucraina a tras un semnal de alarmă cu privire la creșterea forțelor armate rusești din apropierea frontierei sale estice, în timp ce Putin a acuzat Kievul de „acțiuni provocatoare” în regiunea conflictuală. Rusia a declarat că forțele sale armate nu reprezintă o amenințare, precizând că acestea vor rămâne la graniță atât timp cât Moscova consideră de cuviință. Totodată, Kremlinul a respins acuzația Ucrainei care susține că trupele rusești au rolul de a distrage atenția de la problemele interne ale țării, Dimitri Peskov declarând că Rusia trebuie să acționeze prudent deoarece are „o regiune atât de agitată precum Ucraina în apropierea granițelor noastre.” Un înalt oficial al Kremlinului a afirmat că Moscova ar putea fi forțată în anumite circumstanțe să își apere cetățenii din Donbas și a precizat că ostilitățile majore ar putea marca „începutul sfârșitului Ucrainei ca țară.”
Australia și Filipine au decis limitarea utilizării vaccinului AstraZeneca, în timp ce Uniunea Africană a renunțat la planul de a achiziționa vaccinul, relatează Reuters. După ce autoritatea de reglementare din Europa a declarat că au existat cazuri de tromboză în rândul persoanelor cărora li s-a administrat vaccinul AstraZeneca, Filipine a decis suspendarea utilizării vaccinului pentru persoanele sub 60 de ani, în timp ce Australia a recomandat persoanelor sub 50 de ani să se vaccineze cu Pfizer. Producătorul de medicamente a transmis că va colabora cu autoritățile de reglementare britanice și europene pentru a menționa în prospect faptul că formarea cheagurilor de sânge este „un posibil efect secundar extrem de rar.” Directorul Centrului African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a afirmat că Uniunea Africană explorează noi opțiuni de vaccin, printre care și vaccinul produs de Johnson & Johnson.
Rusia i-a cerut Slovaciei să returneze dozele de vaccin Sputnik V „din cauza multiplelor încălcări ale contractului”, informează EuroNews. Reacția Rusiei are loc în urma declarațiilor Institutului slovac pentru Controlul Medicamentelor care susține că vaccinurile livrate în Slovacia sunt diferite de cele livrate în alte țări. Totodată, institutul din Slovacia a declarat că nu a primit suficiente informații despre vaccin pentru a putea evalua beneficiile și riscurile acestuia. Contul oficial de Twitter al vaccinului Sputnik V a acuzat autoritatea de reglementare din Slovacia de un „act de sabotaj” precizând că aceasta „a lansat o campanie de dezinformare împotriva Sputnik V”. Producătorului vaccinului a informat că toate loturile sunt supuse unui control riguros al calității la Institutul Gamelaya și a specificat că autoritățile de reglementare din 59 de țări au confirmat calitatea vaccinului Sputnik V. De asemenea, acesta a mai declarat că Sputnik V ar fi trebuit testat într-un laborator de control al Agenției Europene a Medicamentului (EMA). De partea cealaltă, Institutul slovac a declarat că se opune acestor „afirmații înșelătoare” și a informat că rețeaua de laboratoare al EMA este doar pentru vaccinurile înregistrate în Uniunea Europeană, Sputnik V nefiind încă aprobat de agenție.
Italia, Spania și Belgia au limitat utilizarea vaccinului Oxford/AstraZeneca pentru persoanele în vârstă, în timp ce Uniunea Europeană dorește adoptarea unor valori comune cu scopul de a facilita încrederea cetățenilor, informează The Guardian. EMA, Agenția Europeană a Medicamentului, a găsit miercuri o posibilă legătură între vaccinul AstraZeneca și cazurile foarte rare de formare a unor cheaguri de sânge. Aceasta a declarat că beneficiile vaccinului depășesc cu mult riscurile și nu îngrădește folosirea lui. Miniștrii regionali și naționali ai sănătății din Belgia au restricționat vaccinul pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani, timp de o lună. Ministrul sănătății din Italia, Roberto Speranza, a declarat miercuri că vaccinul ar trebui oferit doar persoanelor cu vârste începând de la 60 de ani. Deși oficialii italieni nu recomandă acest vaccin persoanelor până în 60 de ani, acesta nu a fost interzis. În Spania, ministrul sănătății, Carolina Darias, a anunțat suspendarea temporară a vaccinului, la nivel național, pentru persoanele până în 60 de ani.
Mitingurile electorale conduse de premierul Narendra Modi și alți oficiali, festivalurile și adunările religioase au dus la o creștere a cazurilor de COVID-19 în India, relatează Reuters. Nerespectarea protocoalelor de siguranță a condus la o creștere a cazurilor de coronavirus în India, de până la 13 ori mai mare, în ultimele două luni. Liderii politici indieni au forțat redeschiderea economiei prea repede, încurajând un comportament periculos și subestimând virusul, conform experților. Infecțiile zilnice au atins joi un record de 127.000 de cazuri, cele mai multe la nivel global. Cetățenii din Asia de Sud nu au respectat purtarea măștilor de protecție și distanțarea socială, în timp ce politicienii, inclusiv Modi și ministrul de interne, Amit Shah, au încurajat acest comportament în timpul mitingurilor electorale. Noua Zeelandă a suspendat joi intrarea în țară pentru toți călătorii din India, inclusiv propriii cetățeni, timp de aproximativ două săptămâni.
Răpirea și uciderea “miresei din Kyrgyzstan” au condus la manifestarea protestelor, cerându-se demisia ministrului de interne, informează BBC. Aizada Kanatbekova, în vârstă de 27 de ani, a fost răpită luni de trei bărbați cu o mașină, însă poliția nu a putut urmări vehiculul. Corpul Aizadei a fost găsit miercuri de un păstor într-un câmp din afara capitalei, Bișkek. Unul dintre răpitori, cât și suspectul de crimă al tinerei, a fost găsit mort, din cauza unor răni de cuțit, conform declarațiilor poliției. Unul dintre cei trei bărbați a fost reținut de poliție. Mulți cred că răpirea miresei, împotriva dorințelor acesteia, este o tradiție străveche din Kyrgystan, iar unii cercetători susțin că a devenit populară în țara Asiei Centrale acum câteva decenii. Un jurnalist local, Mahinur Niyazova, de la agenția de presă AFP, a declarat că „este imposibil să stăm liniștiți și să observăm violența pe care trebuie să o suporte femeile, cărora le lipsesc orice drepturi”. Primul-ministru, Ulugbek Șaripov, a cerut protestatarilor să „aibă răbdare”, în timp ce poliția investighează crima. Președintele țării, Sadyr Japarov, a descris moartea Aizadei drept „o tragedie și o durere nu numai pentru familie, ci și pentru stat”, declarând că acest incident ar trebui să fie ultima răpire din istorie.
Ambasadorul Myanmarului în Marea Britanie a declarat că a fost exclus din ambasada de la Londra, susținând că este o altă „lovitură de stat” din partea armatei, relatează CNN. Kyaw Zar Minn, care a criticat luna trecută junta militară din statul asiatic, a declarat că nu a reușit să obțină acces la ambasadă, în timp ce mai multor angajați nu li s-a permis să părăsească clădirea. O altă sursă a precizat că atașatul militar al Birmaniei din Londra a preluat controlul asupra clădirii, purtătorul de cuvânt al lui Minn informând că membrii armatei controlează incinta și amenință personalul ambasadei. Totodată, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, ambasadorul a cerut guvernului britanic să trimită reprezentantul juntei înapoi în Myanmar. Secretarul de Stat britanic pentru Afaceri Externe, Dominic Rabb, a condamnat acțiunile de intimidare ale regimului militar birmanez de la Londra și transmis că Regatul Unit continuă să ceară „încetarea loviturii de stat și restabilirea rapidă a democrației.” Conform televiziunii Myanma Radio and Television, ambasadorul nu și-a îndeplinit responsabilitățile, motiv pentru care s-a emis un ordin prin care acesta a fost retras și convocat înapoi în cadrul ministerului de externe.
O organizație non-profit care apară intereselor musulmanilor americani a dat în judecată Facebook, acuzând că politicile platformei au creat un val de abuzuri împotriva musulmanilor, informează Al Jazeera. Plângerea, depusă joi la Înalta Curte din Washington, susține că Facebook nu a reușit, în ciuda promisiunilor din partea oficialilor guvernamentali, să elimine conținutul care încalcă regulile privind discursul instigator la ură. Organizația non-profit a declarat că „în fiecare zi, oamenii obișnuiți sunt bombardați cu conținut dăunător care încalcă politicile Facebook privind discursul urii, intimidarea, hărțuirea și violența” accentuând faptul că „atacurile împotriva musulmanilor sunt deosebit de răspândite.” Un purtător de cuvânt al platformei a declarat că rețeaua de socializare nu permite discursuri instigatoare la ură recunoscând totodată că „retorica antimusulmană poate lua diferite forme.” Mai mult de atât, acesta a informat că platforma lucrează în mod regulat cu experți și organizații non-profit pentru „a ne asigura că Facebook este un loc sigur pentru toată lumea”, compania investind în tehnologii care utilizează inteligența artificială pentru a identifica și elimina discursul instigator la ură.
Mahmoud Ezzat, liderul Frăției Musulmane, cea mai veche organizație islamistă din Egipt, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru acte de „teroare”, informează Al Jazeera. Un tribunal din Cairo l-a acuzat joi pe Mahmoud Ezzat, liderul suprem al Frăției Musulmane, ca fiind vinovat de „acte de terorism”. Acesta a fost condamnat sub acuzația de incitare la violență și furnizare de arme de foc în timpul manifestărilor din fața sediului Frăției între susținătorii și opozanții săi, din anul 2013. Alți membri ai grupului au fost închiși sau au părăsit țara. La momentul actual, organizația islamistă susține că acuzațiile și condamnarea pe viață nu sunt decât “acuzații politice false”.
Compania de producție a serialului australian „Neighbours”, Fremantle Media, a fost acuzată de rasism, fiind desemnată de actrița Shareena Clanton „un spațiu cultural nesigur”, conform BBC. Două actrițe aborigene australiene au susținut că au asistat la incidente rasiste în timp ce lucrau pe platoul de filmare. Fremantle Media, producătorul serialului, a declarat că nu tolerează discriminarea și „se angajează să ofere un mediu în care angajații și celelalte persoane de la locul de muncă să fie tratați corect și cu respect”, neavând parte de discriminare, hărțuire, victimizare sau agresiune. Compania a subliniat faptul că nu tolerează un comportament contrar propriei politici împotriva discriminării și a egalității de angajare. Atât Clanton, cât și Meyne Wyatt au declarat în postările făcute pe Instagram și Twitter că au fost supuși comportamentului rasist pe platourile de filmare.