Home / A fost azi în lume / A fost 4 decembrie în lume – Italienii și austriecii au votat în alegeri urmărite de întreaga Europă, iar lidera mișcării pro-democrate din Myanmar, Aung San Suu Kyi, acuzată de pasivitate față de genocidul minorității Rohingya
myanmar rohingya aung san suu kyi genocid minoritate musulmana

A fost 4 decembrie în lume – Italienii și austriecii au votat în alegeri urmărite de întreaga Europă, iar lidera mișcării pro-democrate din Myanmar, Aung San Suu Kyi, acuzată de pasivitate față de genocidul minorității Rohingya

Material realizat de Cristiana Mitran și Roxana Zafiu

Duminică a avut loc un referendum constituțional în Italia pentru a decide dacă să fie modificată sau nu structura legislativă, relatează DW. Susținătorii modificărilor constituționale susțin că acestea vor pune capăt blocajelor din parlament și vor consolida puterile executivului. Un vot „Da” ar putea acorda lui Matteo Renzi, prim-ministrul italian, atât mandatul cât și mijloacele necesare pentru a continua reformele Partidului Democrat care ar duce la o valorificare a potențialul economic al Italiei. O respingere a reformelor ar putea trimite Italia într-o perioadă de incertitudine politică și economică, care ar putea avea consecinte și pentru UE. În cazul unui „Nu” , cei mai mulți observatori spun că este posibila organizarea unor alegeri anticipate înainte de sfârșitul anului 2017. Promițând să demisioneze în cazul unui vot negativ din partea cetățenilor, Renzi a contopit problema constituțională cu suportul italienilor pentru el și Partidul Democrat, ceea ce i-a determinat pe mulți să speculeze că un vot negativ poate fi văzut ca un protest împotriva premierului și a unității. Principalele partide de opoziție, cel populist -Miscarea 5 Stele, Forza Italia a lui Silvio Berlusconi și Liga Nordului de extrema dreaptă, susțin că schimbările constituționale vor eroda separarea puterilor în stat. Schimbările constituționale ar transforma Senatul Italiei într-un corp de 100 de membri aleși pe regiuni, comparativ cu forma sa de 315 de membri aleși în mod direct și cinci parlamentari aleși pe viata. Senatul ar pierde, de asemenea, multe dintre puterile sale de a bloca și reviziui legislația .

Forțele siriene au preluat controlul asupra a mai mult de jumătate din cartierele rebele din Alep după ce bombardamente și avansuri la sol au forțat zeci de mii de oameni să părăsească orasul, relatează The Guardian. Trimisul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a declarat sâmbătă că a anticipat o „luptă teribilă” pentru preluarea controlului complet asupra orașului. „Laţul se strânge rapid”, a declarat Mohammed Abu Jaafar, un oficial medical din estul Alepului. „Resursele noastre sunt din ce în ce mai puține și încep să dispară.” Mistura a spus că se teme că opoziția nu va fi capabilă să reziste la atacuri foarte mult timp, a raportat Reuters. „Am preconizat că o luptă teribilă ar putea avea loc și s-ar putea încheia până de Crăciun sau Anul Nou. Sper că bătălia nu va avea loc, că va exista un anumit tip de compromis”. Aproximativ un sfert de milion de oameni au ramas în Alep dupa asediu, dar mai mult de unul din 10 au fugit săptămâna trecută, a estimat ON . Cei rămași în zonele deținute de opoziție din oraș au puține speranțe sa supraviețuiască în contextul în care iarna se apropie, iar stocurile de alimente sunt pe sfârșite. Ministru de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă că Moscova a fost pregătită pentru discuții cu SUA cu privire la retragerea completă a rebelilor din Alep, dar grupurile rebele au insistat că vor lupta până la moarte.

Grecia trebuie să realizeze reforme structurale în loc să primească scutiri ale datoriilor, dacă dorește să realizeze o creștere durabilă și să rămână în zona euro, a declarat duminica ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, relatează Reuters. Comentariile lui Schaeuble au venit înaintea unei reuniuni a miniștrilor de finanțe din zona euro, care va avea loc luni la Bruxelles și unde se vor discuta măsurile pe termen scurt pentru a ușura povara datoriei Greciei și se va evalua progresul reformelor stabilite în al treilea plan de salvare . Întrebat dacă ar fi timpul să spună alegătorilor germani că iertarea datoriei pentru Grecia este inevitabilă, Schaeuble a declarat într-un interviu: „Acest lucru nu ar ajuta Grecia…Atena trebuie să pună în aplicare reformele necesare. Daca Grecia vrea să rămână în zona euro, nu există o alta solutie ,indiferent de nivelul datoriei. ” Comentariile lui Schaeuble reflectă neliniștea guvernului german că disciplina bugetară și dorința de a reforma sunt în scădere în țările din zona euro. Creditorii oficiali ai Greciei- European Stability Mechanism (ESM), ECB si IMF- evaluează că realizarea reformelor din Grecia și atingerea țintele fiscale stabilite în programul său de salvare pot costa pana la 86 de miliarde de euro (92 miliarde dolari), suma fiind convenită în vara anului trecut și reprezantând al treilea pachet de ajutor pentru Grecia, începând cu 2010.

Liderul unei sucursale ISIS din Caucazul de Nord a fost ucis într-o operațiune specială condusă de forțele Serviciului Federal de Securitate din Rusia, în colaborare cu Ministerul de Interne, relatează CNN. Rustam Magomedovich Aselderov, cunoscut sub numele de Abu Muhammad și alți patru militanți au fost uciși într-un schimb de focuri cu forțele guvernamentale sâmbătă în apropiere de Makhachkala, capitala Daghestanului, au declarat forțele FSB . Forțele de securitate au înconjurat reședința în care se ascundeau militanții. În timpul negocierilor pentru a se preda, militanții au folosit arme automate și forțele guvernamentale au răspuns tot cu focuri de armă . Aselderov a promis supunere la ISIS în 2014, înainte de a deveni lider al așa numitei „Vilayat Caucaz” în 2015, potrivit FSB. Departamentul de stat al SUA l-a declarat pe Aselderov un luptător terorist străin în septembrie 2015. Aselderov gestionat activitatea infracțională și atacurile teroriste organizate, inclusiv atentatele sinucigașe din regiunea Caucazului de Nord și Rusia.

Speranțele lui Norbert Hofer, candidatul pentru președinția Austriei și membru al partidului eurosceptic și anti-imigrație Partidul Libertății (FPOe) de a deveni primul șef de stat european de extremă dreaptă de după Adolf Hitler s-au năruit după scrutinul de duminică , relatează Independent. La scurt timp după anunțarea primelor estimări exit-poll, candidatul extremei drepte și-a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe contracandidatul său, aflat cu peste 7% în față. Hofer a concurat împotriva economistului independent Alexander Van der Bellen – care este susținut de Partidul Verde. Hofer, un fost inginer aeronautic în vârstă de 45 de ani, a mutat accentul pe care partidul său îl punea pe xenofobie, subliniind acum inegalitățile sociale. Candidatul a folosit sloganul „neatins, onest , bun „, și a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din aprilie cu 35% din voturi. Pe lângă discursul anti-imigrație, campania lui Hofer s-a concentrat asupra reformelor economice și pe apelul pentru o democrație mai directă, în stil elvețian. În mai, el a pierdut alegerile prezidențiale cu doar 31.000 de voturi diferență față de Van der Bellen – dar după protesele venite din partea Partidului Libertății , o realegere a fost stabilită pentru ziua de 4 decembrie. În ciuda faptului că mesajul său s-a îmblanzit, Hofer a solicitat ca granițele Austriei să fie „protejate” și a avertizat împotriva „pericolelor unei politici de imigrație greșită”. Faptul că un candidat de extrema-dreaptă al unui partid fondat în parte de către naziști și cu o istorie de antisemitism ar putea fi atât de aproape de putere în inima Europei a provocat îngrijorări consitente atât în Austria, cât și în restul Europei, pe fondul evoluției formațiunilor eurosceptice.

Urna cu cenușa fostului lider cubanez Fidel Castro a fost înmormântată în cadrul unei ceremonii private în dimineața zilei de duminică în orașul Santiago, la capătul a 9 zile de doliu pentru cel care a condus Cuba pentru aproape jumătate de secol, relatează The Guardian. Un cortegiu militar a însoțit sicriul de cedru conținând urna funerară a fostului lider de la Havana către cimitirul Santa Ifigenia din orașul care a reprezentat locul de unde a izbucnit revoluția comunistă în urmă cu peste cinci decenii. Ceremonia de înmormântare a durat puțin peste o oră și a avut un caracter privat, nici publicul și nici presa nefiind acceptate în preajma cimitirului. Urna funerară a lui Fidel Castro a fost înmormântată într-un mormânt simplu, reprezentat de o piatră rotundă aflat în fața mausoleului eroului național cubanez Jose Marti.

Aung San Suu Kyi este acuzată de indiferenţă față de „genocidul” Rohingya din Birmania, relatează Le Monde. Minoritatea Rohingya din Birmania e adepta unei ramuri sufite a Islamului sunnit, din această cauză e persecutată sistematic de majoritatea budistă. Armata birmaneză este acuzată de „purificare etnică” împotriva minorității musulmane care trăiește în estul țării. Presiunea internațională continuă să se intensifice pentru laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, care a câştigat alegerile din partea partidului Liga Naţională pentru Democraţi pentru că apelurile de încetare a persecuției minorității Rohingya n-au primit nici un răspuns. Astfel, șefa de-facto a guvernului birmanez a fost acuzată de pasivitate față de „genocidul” minorității musulmane Rohingya. „Pentru ce anume este Premiul Nobel acordat lui Aung San Suu Kyi” a întrebat Najib Razak, prim-ministrul Malaeziei, în fața unei mulțimi de 5.000 de oameni formată din refugiați Rohingya care s-au adunat în Kuala Lumpur. Razak a denunțat pasivitatea comunității internaționale, după ce membrii minorității Rohingya din Bangladesh au fost ,,supuşi violurilor, torturii, crimei și masacrului. Organizația de Cooperare Islamică trebuie să acționeze […] iar Națiunile Unite trebuie să ia măsuri. Comunitatea internațională nu poate să asiste pasiv la un genocid”.

Manuel Valls este considerat favoritul socialiștilor la alegerile prezidenţiale din Franţa, potrivit Le Monde. Premierul francez, Manuel Valls, vrea să reformeze stânga franceză, fiind considerat favorit în cursa care va desemna candidatul Partidului Socialist la alegerile prezidenţiale, cu o cotă de popularitate de 45%, fiind urmat de Arnaud Montebourg (25%) şi Benoît Hamon (14%), potrivit unui sondaj IFOP. Cu cinci luni înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, socialiştii au început să-şi depună candidaturile pentru primare, în timp ce actualul șef de stat socialist, Francois Hollande, a declarat că nu mai candidează pentru un al doilea mandat.

Părți din statul american Hawai au primit un avertisment meteorologic de vreme rea, acesta confruntându-se în ultimele zile cu o iarnă fără precendent, în care stratul de zăpada putând ajunge până la 90 de cm, confrom BBC. Experții meteorologi spun că nu este obișnuit ca zăpada să cadă la tropicele Hawaii, acesta fiind un eveniment extrem de rar în insulele tropicale. Zapada va fi mai abundentă pe cele mai înalte vârfuri ale insulei, Mauna Kea si Mauna Loa, vremea din ultimele zile este şi mai surprinzătoare, având în vedere că zăpada a ajuns şi în zonele cu altitudini reduse din Hawaii, iar alte părţi din Hawaii au fost afectate de viituri. Cea mai mare parte din Hawaii este lovită de ploi abundente, cu temperaturi de aproximativ 20°C , fiind mult mai cald în zonele joase. Serviciul National de Meteorologie din SUA spune că vremea va continua să fie schimbătoare în următoarele zile, din cauza presiunii scăzute și „a umidităţii tropicale”.

Venezuela emite noi bacnote cu valoare mai mare pentru a-şi rezolva problemele cu inflația aflată într-o continuă care este în creștere, potrivit BBC. Un rucsac plin de bani era necesar pentru a plăti facturile la un restaurant sau supermarket. Banca Centrală a declarat că șase noi variind de la 500 la 20.000 bolivari vor intra în circulație de la 15 decembrie. În prezent, cea mai mare bacnotă din Venezuela valorează (nu mai puneți forme ale verbului ”a fi” decât acolo unde nu poate fi înlocuit. Nu mai fiți ”Vanghelie” care ”este”!) 100 de bolivari, echivalentul a 2 cenți americani. Luna trecută, moneda venezueleană a scăzut cu 60% față de dolar pe piața neagră. Banca Centrală din Venezuea consideră că ”acest sistem de plăți va fi mai eficient pentru a facilita tranzacțiile comerciale și pentru a minimiza costurile de producție, de înlocuire și de transfer care se vor traduce în beneficii pentru serviciile bancare, comerciale și populație”.

În Uzbekistan au avut loc primele alegeri elctorale după moartea lui fostului președinte Islam Karimov care a condus ţara timp de 27 de ani, iar liderul interimar Shavkat Mirziyoyev este de așteptat să câştige, potrivit Al Jazeera. Un număr mare de alegători s-a prezentat la urne, cu cinci ore înainte de închiderea acestora prezența la vot fiind de 70%, potrivit Comisiei Electorală din Uzbekistan. Au fost organizate 9.300 de secții de votare pe întreg teritoriul statului musulman. Mirziyoyev a fost numit prim-ministru în 2003 şi a devenit președinte interimar după moartea lui Karimov în luna septembrie. Mirziyoyev s-a confruntat cu alţi trei contracandidaţi, în încercarea de a obţine un mandat de cinci ani. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a monitorizat alegerile, iar campania electorală s-a desfășurat într-un climat de calm și fără incidente. Karimov a fost s-a aflat 27 de ani la conducerea Uzbekistanului începând cu 1989, și a fost adesea criticat pentru abuzurile asupra drepturilor omului. Puțini se așteaptă ca Mirziyoyev în vârstă de 59 de ani, să facă schimbări politice dacă va fi ales deoarece este considerat „succesorul natural” al lui Karimov. În timpul ultimilor 13 ani de mandat al lui Karimov, Mirziyoyev a fost șeful cabinetului de miniștri. Dar, odată cu venirea la putere, Mirziyoyev a graţiat un deținut politic, spunând că guvernul său va acorda prioritate reformelor pentru a avea o economie de stat puternică. Aproape toată mass-media occidentală a fost exclusă să raporteze în interiorul Uzbekistan, iar jurnaliștii și activiștii independenți din țară au fost s-au confruntat cu diverse forme de hărţuire.

Despre PoliticALL

Vezi și

myanmar rakhine rohingya minoritate musulmana conflict refugiati

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …