Home / CulturALL / Cronica film / ”De ce eu?” – cronica unui nou început al societății românești

”De ce eu?” – cronica unui nou început al societății românești

 

 

Filmul “De ce eu?”, realizat de regizorul Tudor Giurgiu este un thriller politic și totodată o dramă psihologică și se bazează pe evenimente reale ce au avut loc în România anilor 2000. Cazul procurorului Panait este unul controversat și ridică multe întrebări în ceea ce privește modul în care funcționează elementele de justiție și cele de politică, cum se întrepătrund și se influențează reciproc și nu în ultimul rând, cât de adânci, complexe și tulburătoare sunt actele de corupție.

La întrebarea „de ce Cristian Panait?” putem răspunde în două moduri. Așa cum este prezentat și în film, dar și în memoria celor care l-au cunoscut pe Panait, acesta era un tânăr extrem de riguros, meticulos și abil, care putea avea un viitor strălucit dacă ar fi fost și îndeajuns de obedient și ar fi închis ochii la ceea ce se întâmpla în jurul său. Refuzul său de a se supune insistențelor superiorilor săi și de a pune sub acuzare un coleg de branșă devenit „incomod” pentru planurile bine ascunse și orchestrate de „viespar” (SRI), l-au transformat din procuror în acuzat într-un dosar fabricat și ulterior în victima unui destin tragic. Al doilea răspuns se conturează în conexiunile pe care le avea tânărul procuror, dar și cazul său, cu importante figuri politice și din justiție a căror existență și evoluție nu a încetat odată cu sinuciderea lui Panait și care activează, mai mult sau mai puțin, și în România anului 2015.

de_ce_eu2După 13 ani de la moartea procurorului Panait, numele celor implicați au o relevanță mai mică în comparație cu realizarea că asemenea cazuri de corupție încă se săvârșesc și astfel de personaje încă populează scena politică din România sau sunt deținători al unor funcții cheie în instituțiile statului.

Într-adevăr, „De ce eu?” pare a se lansa într-un moment cheie în România, dar impactul pe care acesta îl va avea va fi probabil doar la nivel personal, individual; va avea sens și va veni ca o reconfirmare a adevărului pentru cei care fac sau au făcut parte din aparatul de stat și au fost supuși, sacrificați sau „jucați” în conformitate cu interesele superiorilor. În ceea ce privește reacția scenei politice, care este vizată și criticată cu precădere în acest film, regizorul Tudor Giurgiu face o declarație scurtă,dar cuprinzătoare în revista Sinteza: “Cred că preocupările politicienilor sunt în cu totul altă parte, după cum putem observa aproape zi de zi în stenograme şi delaţiuni. Filmul, literatura sau artele vizuale îi preocupă într-o mică măsură pentru că, în marea lor majoritate, li se par domenii marginale, care nu influenţează masele şi nu au vreo putere de a mobiliza conştiinţe”.

Despre Andreea-Ioana Păpurică

Vezi și

Azi, dar candva – 23 noiembrie

23 nov 1923 – A decedat Urmuz (pseudonimul literar al lui Dimitrie Demetrescu-Buzau), unul dintre …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *