Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 18 ianuarie în lume – O comisie independentă critică OMS și guvernul chinez pentru deciziile de la începutul pandemiei, Joe Biden anunță renunțarea din prima zi de mandat la un proiect energetic, iar Franța și comunitatea musulmană ajung la un acord pentru o ”Cartă a Principiilor”
Credit foto: Getty Images / AFP / W. van der Hasselt

A fost 18 ianuarie în lume – O comisie independentă critică OMS și guvernul chinez pentru deciziile de la începutul pandemiei, Joe Biden anunță renunțarea din prima zi de mandat la un proiect energetic, iar Franța și comunitatea musulmană ajung la un acord pentru o ”Cartă a Principiilor”

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Adrian Călugăru

O comisie independentă, coordonată de fostul premier al Noii Zeelande, Helen Clark, și de fosta președintă a Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, a criticat măsurile luate de oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a concluzionat că autoritățile din China puteau depune mai multe eforturi pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, informează Reuters. În raportul comisiei este cerută o reformă a OMS, o instituție subordonată Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva. ”O concluzie clară a panelului comisiei o reprezintă faptul că măsurile de sănătate publică puteau fi aplicate mai hotărât de autoritățile locale și naționale din China, în ianuarie 2020”, se arată în raportul care face referire la extinderea infectărilor din orașul Wuhan, în provincia Hubei. Mai mult, pe măsură ce transmiterea de la om la om, ”în foarte multe țări, acest semnal a fost ignorat”. Mai mult, raportul critică întârzierea OMS de a amâna declararea stării de urgență internațională abia pe 30 ianuarie, în condițiile în care existau motive serioase de îngrijorare anterioare.

Un grup semnificativ de migranți din America Centrală care se îndreptau spre Statele Unite ale Americii a fost interceptat și oprit de forțele de ordine din Guatemala, relatează BBC. Aproximativ 7000 de migranți, majoritatea din Honduras, călătoreau pe jos, în sistemul de ,,caravană’’, cu speranța de a trece granița din Guatemala spre Mexic, pentru a ajunge apoi în SUA. În fiecare an, zeci de mii de persoane inițiază această călătorie periculoasă pentru a fugi de sărăcia și violența din țările natale. Joe Biden a promis că va modifica politicile stricte de migrație impuse de Donald Trump, însă reprezentanții viitoarei administrații au avertizat migranții să nu continue astfel de călătorii, deoarece politicile nu se vor schimba peste noapte. Un reprezentant al președintelui Guatemalei a declarat: ,,Mesajul transmis de Guatemala este foarte clar: acest tip de călătorii ilegale în masă nu va fi permis, și de aceea lucrăm în comun cu statele vecine pentru a rezolva această problemă regională.’’

Premierul italian Giuseppe Conte a obținut o primă victorie în tentativa de a salva guvernul pe care-l conduce de la demitere, în urma unui vot în camera inferioară a parlamentului, informează The Guardian. Cabinetul primului ministru a fost supus unui vot de încredere, luni, la câteva zile după formațiunea Italia Viva, un partener minoritar al coaliției, s-a retras de la guvernare. În acest moment, Conte nu mai are o majoritate clară în Parlament, însă în urma votului de luni, guvernul său a primit 321 de voturi ”pentru”, față de 259 ”împotrivă”, obținând o majoritate în camera inferioară de 629 de membri. Ulterior, Guvernul va fi supus, marți, unui nou vot de încredere, de data aceasta în Senat, însă victoria preliminară i-ar putea oferi lui Conte șansa de a se impune din nou și de a putea continua programul de guvernare ce presupune o serie de reforme anunțate pentru revenirea economică post-pandemie.

Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anunțat că va renunța în mod definitiv la proiectul în valoare de miliarde de dolari al conductei Keystone XL, în intenția de a-și dovedi angajamentul pentru combaterea schimbărilor climatice, relatează The Washington Post.  Proiectul conductei Keystone XL are o relevanță politică importantă, încă de când a fost propus de industria petrolieră și a gazelor naturale în urmă cu 15 ani, și ar presupune transportul nisipurilor bituminoase sau a bitumului greu din pădurile boreale din nordul provinciei canadiene Alberta până la rafinăriile din Coasta Golfului american. Energia generată de extracția acestor rezerve de petrol cu o textură asemănătoare melasei ar contribui semnificativ la încălzirea globală. Această inițiativă face parte dintr-un set de acțiuni pe care Joe Biden dorește să le implementeze odată ce acesta preia oficial funcția de președinte, precum revenirea la Acordul de la Paris în prima zi a mandatului, și introducerea semnificativă a energiei eoliene pe Coasta de Est. 

Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai importanți critici ai Kremlinului, a fost reținut pentru o perioadă de 30 de zile înaintea procesului și le solicită oamenilor să iasă în stradă, relatează Reuters. După întoarcerea sa în Rusia la cinci luni de presupusa tentativă de otrăvire cu ceea ce pare a fi agentul toxic noviciok, Navalnîi a fost reținut pe o perioada de 30 de zile în așteptarea procesului, unde se va judeca dacă ,,violarea termenilor unei sentințe de închisoare cu suspendare’’ îi poate transforma sentința în una de 3 ani și jumătate cu executare, conform inițiativelor Inspectoratului Federal al Închisorilor. La ieșirea din secția de poliție, opozantul rus le-a transmis susținătorilor să nu își piardă speranța:,,Nu vă fie frică, ieșiți în stradă. Nu o faceți pentru mine, ci pentru voi și viitorul vostru.’’, a declarat acesta. Conform agenției de monitorizare OVD-Info, aproximativ 70 de susținători ai lui Alexei Navalnîi și jurnaliști au fost reținuți luni pe tot teritoriul Rusiei. Estonia, Letonia și Lituania au solicitat miniștrilor de externe europeni să dezbată impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. 

Reprezentanții Consiliului Francez al Religiei Musulmane (CFCM) au anunțat că au agreat o ”Cartă a Principiilor” care definește ”un Islam al Franței”, după mai multe luni de negocieri tensionate între membrii comunității musulmane și autoritățile franceze, relatează Politico. Carta are scopul de a se asigura că liderii și organizațiile musulmane se aliniază cu valorile de bază ale republicii franceze, subliniind în același timă că Islamul și republica sunt ”perfect compatibile”. Inițiativa a fost demarată de președintele Emmanuel Macron, în cadrul unor măsuri guvernamentale de combatere a islamismului radical, alături de o ”lege de reinstaurare a principiilor republicane”, înaintată Adunării Naționale la începutul săptămânii. Textul propunerii de lege sprijină idealul francez al laicității – separarea dintre stat și biserică – și respinge discriminarea, inegalitatea de gen și ”anumite practici culturale care sunt revendicate de islamism”. Potrivit textului agreat de CFCM și autorități, este menționat efortul împotriva instrumentalizării islamului în scopuri politice sau ideologice, cât și angajamentul semnatarilor de a reduce încasările din donații provenite din străinătate.

Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat autoritățile germane că va impune sancțiuni asupra navei de instalare a conductelor Fortuna, implicată în proiectul Nord Stream 2, potrivit Deutsche Welle. Proiectul Nord Stream 2, care traversează Marea Baltică și își propune să conecteze Rusia și Germania este finalizat în proporție de 90%, după ce sancțiunile guvernului american din 2019 au întrerupt consolidarea acestuia. Atât Germania, cât și Uniunea Europeană au criticat sancțiunile americane, acuzandu-l de instrumentalizarea regimului de sancțiuni CAATSA pentru a interveni în politica externă și de energie a Uniunii Europene. Pe de altă parte, guvernul SUA menține poziția că această conductă ar pune în pericol securitatea europeană, crescându-i dependența de Rusia. ,,Deși nu vom comenta cu privire la viitoare sancțiuni, vom continuă dialogul cu partenerii și aliații noștri pe tema potențialelor sancțiuni’’, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei SUA la Berlin.

Izbucnirea unor proteste violente pe teritoriul Tunisiei a provocat decizia autorităților de detașare a armatei și arestarea a cel puțin 600 de persoane, relatează Deutsche Welle. Protestele au venit drept reacție la impunerea unui lockdown național pentru a încetini răspândirea coronavirusului, în timp ce țara se luptă cu pierderi economice semnificative pe fondul reducerii turismului. Impunerea restricțiilor a venit în aceeași zi în care tunisienii comemorează 10 ani de la căderea de la putere a dictatorului Zine El Abidine Ben Ali, în timpul Primăverii Arabe. Conform surselor de la fața locului, protestele sunt motivate și de frustrarea tunisienilor în fața lipsei reformelor structurale politice, la 10 ani de la Primăvara Arabă. În capitală Tunis, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a condamnat evenimentele: ,,Aceste acțiuni nu au nimic de-a face cu mișcările de protest garantate de lege și constituție. Protestele au loc, în general, ziua, fără să implice activități infracționale.’’ 

Un bărbat căruia i-a fost teamă să zboare cu avionul a fost arestat după ce a petrecut trei luni într-o zonă securizată a aeroportului din Chicago, informează BBC. Aditya Singh, în vârstă de 36 de ani, a fost reținut de autorități după ce angajații unei linii aeriene i-au cerut să se identifice. Acesta le-a arătat o legitimație care defapt fusese raportată dispărută de un manager de operațiuni al aeroportului în luna octombrie. Autoriățile l-au plasat în arest pe Singh, care le-a declarat că i-a fost teamă să se întoarcă acasă din cauza pandemiei de coronavirus și că a folosit legitimația găsită în octombrie pentru a rămâne în aeroport. Bărbatul este acuzat de furt și de încălcarea accesului într-o zonă restricționată, urmând să fie eliberat la plata unei cauțiuni de 1000 de dolari.

Un grup de mineri blocați de mai bine de o săptămână în subteranul unei mine de aur în urma unei explozii au reușit să transmită un bilet către echipele de salvare, au anunțat autoriățile locale, potrivit The Telegraph. Explozia de la o mină din apropierea orașului Qixia din provincia Shandong a izolat un grup de 22 de mineri, care au rămas blocați la circa 600 de metri de intrarea în mină. Potrivit biletului transmis autorităților, 12 dintre aceștia se aflau încă în viață. Echipele de salvare au reușit să-i localizeze după ce au putut auzi zgomote venite din galerie. În biletul transmis salvatorilor cu ajutorul unui fir de metal, minerii cereau medicamente și produse de prim-ajutor, precum și apă și mâncare. Aceștia au mai menționat că dintre supraviețuitori, patru sunt răniți, iar alți câțiva au probleme de sănătate din cauza izolării în subteran.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 feburarie în lume – Liderul opoziției georgiene este arestat, Marea Britanie acceptă amânarea ratificării tratatului Brexit de către UE, iar Iranul anunță interzicerea accesului la transmisia video de la siturile sale nucleare

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma Liderul opoziției din Georgia, Nika Melia, a …