Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 19 ianuarie în lume – Ultima zi de mandat, ultimele decizii luate de Donald Trump, studenții francezi cer sprijin pentru ajutor psihologic post-pandemie, iar o femeie din Thailanda primește 43 de ani de închisoare pentru ”insultarea monarhiei”

A fost 19 ianuarie în lume – Ultima zi de mandat, ultimele decizii luate de Donald Trump, studenții francezi cer sprijin pentru ajutor psihologic post-pandemie, iar o femeie din Thailanda primește 43 de ani de închisoare pentru ”insultarea monarhiei”

Material realizat de Oana Florea și Dora Timar

Președintele ales al SUA, Joe Biden, intenționează să prezinte  în prima zi de mandat un proiect de lege care  să ofere celor aproximativ 11 milioane de persoane din SUA fără statut legal o perioadă 8 ani pentru obținerea cetățeniei, informează Al Jazeera. Acest proiect de lege oferă una dintre cele mai rapide căi pentru obținerea cetățeniei, dar nu include un compromis cu privire la securitatea frontierelor. În timpul campaniei electorale, Biden a numit măsurile lui Trump împotriva imigrației drept „un atac neîncetat” la adresa valorilor americane și a declarat că va „repara prejudiciul”. Conform legislației, începând cu 1 ianuarie 2021, cei care locuiesc în SUA fără statut juridic vor primi timp de cinci ani un statut juridic temporar sau ”cărți verzi” cu condiția îndeplinirii unor cerințe de bază, iar anumite categorii de imigranți, precum tinerii și lucrătorii agricoli sunt eligibile pentru a primi  „cărțile verzi” mult mai devreme. 

Avioanele Boeing 737 Max ar putea zbura din nou în Europa începând din vară dacă Uniunea Europeană va acorda săptămâna viitoare aprobările necesare, informează The Guardian. Directorul executiv al Agenției pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene, Patrick Ky, a declarat că va publica săptămâna viitoare o directivă actualizată privind navigabilitatea, urmând pașii autorităților de reglementare din SUA și Brazilia.  Modelul 737 Max va putea reveni în Europa de îndată ce Boeing, producătorul american de industrie aerospațială, va actualiza software-ul și va instrui piloții cu privire la aceste schimbări. Avioanele 737 Max au fost oprite la sol în urma prăbușirii a două aparate de zbor în Indonezia și Etiopia, în intervalul octombrie 2018-martie 2019, iar în urma investigațiilor multiple s-au constatat grave deficiențe în sistemul de reglementare al siguranței avioanelor din cadrul Boeing. Un raport al politicienilor americani din septembrie a acuzat Boeing că pune în pericol siguranța pasagerilor prin reducerea costurilor și a declarat că Administrația Federală de Aviație americană (FAA) s-a lăsat influențată de producătorul american.  Patrick Ky a recunoscut că agenția europeană s-a bazat pe evaluarea FAA, dar a declarat că autoritatea europeană de reglementare face propria evaluare a părților aeronavei considerate critice pentru siguranță. 

Adminstrația președintelui Donald Trump a declarat că statul chinez a produs un genocid asupra comunității uigure din China, conform Al Jazeera. Declarația, venită în ultima zi de mandat a președintelui Trump nu are un efect imediat asupra relațiilor dintre cele două state, însă va pune presiune pe refacerea legăturii dintre ele. Secretarul de Stat american a declarat că, în urma analizelor făcute, China a comis “genocid și crime împotriva umanității” față de comunitatea uigură formată din musulmani care locuiesc în regiunea vestică a Chinei, în Xinjiang. Conform presupunerilor administrației, Partidul Comunist Chinez a continuat să comită crime atât împotriva musulmanilor turci din zonă, cât și asupra altor minorități etnice și religioase cum ar fi kazahii și kârgâzii, încă din martie 2017. Anunțul administrației a venit și ca o încercare de a reduce negocierile comerciale între Marea Britanie și China, prin introducerea unei clauze “de genocid” într-un document care ar determina diminuarea legăturilor cu state care au comis astfel de acțiuni pe plan internațional.

Studenții de la facultățile din Franța au început o serie de proteste pentru a atrage atenția asupra sănătății mintale a tinerilor în urma pandemiei, conform BBC. Psihologii universitari au declarat că pandemia de coronavirus a lăsat studenții într-o stare mentală de izolare, inactivitate și lipsă a unui scop. Psihologii școlari, consilierii și psihoterapeuții au anunțat că au fost copleșiți de numărul mare de tineri care s-au prezentat în ultima lună la cabinet, și doar în ultima săptămână doi studenți din Lyon au încercat să își ia viața. Lipsa de socializare care a venit în urma restricțiilor dar și izolarea în casă a adus mulți tineri în punctul de depresie și anxietate. Protestele din Lyon vor continua, au confirmat studenții din țară, într-un demers extins în marile orașe ale Franței.

Guvernul  irakian a votat în unanimitate amânarea alegerilor generale până pe 10 octombrie, relatează Al Jazeera. Alegerile, programate inițial pe 6 iunie, se vor desfășura aproximativ cu an înaintea încheierii oficiale a mandatului actualului parlament, decizia fiind luată în urma propunerii Înaltei Comisii Electorale Independente din Irak care a cerut mai mult timp pentru implementarea măsurilor necesare pentru organizarea alegerilor libere și corecte.  Prim-ministrul Mustafa al Kadhim, ajuns la putere în luna mai a anului trecut, a promis să organizeze alegeri anticipate pentru a-i liniști pe protestatarii care cer revizuirea sistemului politic. Demonstrațiile în masă au început în octombrie 2019 în Bagdad, unde sute de mii de oameni au protestat împotriva lipsei oportunităților economice și împotriva corupției acuzând totodată elita politică de faptul că risipește resursele de petrol pentru „a-și umple propriile buzunare.” Alegerile din Irak sunt caracterizate adesea de violență și fraudă, iar mulți irakieni declară că nu au încredere în sistemul electoral. Guvernul lui al Kadhimi, care se confruntă cu o criză sanitară pe fondul răspândirii rapide a coronavirusului, dar și cu o criză economică din cauza exporturilor scăzute de petrol, trebuie să facă față  și provocărilor din partea grupurilor armate care se opun acestuia.

Uganda l-a acuzat pe ambasadorul Statelor Unite ale Americii trimis la Kampala că încearcă să submineze alegerile prezidențiale în urma încercării de a-l vizita pe Bobi Wine, principalul candidat al opoziției, relatează Reuters.  Ambasada SUA a  declarat că ambasadorul  Natalie E. Brown a vrut să verifice starea de sănătate și siguranța lui Bobi Wine după ce acestuia i-a fost interzisă părăsirea locuinței de către trupele armate, însă vizita nu i-a fost permisă.  Purtătorul de cuvânt al guvernului,  Ofwono Opondo, a declarat că ambasadorul american a încercat în „mod flagrant” să intervină în politica internă a Ugandei pentru a submina alegerile și voința poporului, adăugând că  Brown ar trebuie să respecte normele diplomatice. Mai mult de atât, Opondo a acuzat-o pe Brown că a provocat probleme în țările în care a lucrat în trecut și a informat că aceasta se află sub supravegherea guvernului. Potrivit unei declarații, SUA consideră acțiunile ilegale ale guvernului împotriva opoziției un real motiv de îngrijorare cu privire la parcursul democratic al Ugandei.

Delegații Iranului și ai Turciei au blocat accesul unor omologi ai statelor cu care se află într-o relație tensionată de a participa la conferința Națiunilor Unite pentru dezarmare, relatează Reuters. Conferința pentru dezarmare a început luni și se va desfășura pe parcursul a două luni, acesta fiind cel mai important demers de negocieri pentru demilitarizare de la înțelegerea din 1996 a Tratatului pentru Interzicerea totală a Testării Nucleare. Oficialii din Iran au interzis reprezentanților Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite să în a participe ca observatori la conferință, iar cei din Turcia au blocat accesul membrilor din Cipru. Motivele pentru acest comportament în cazul Iranului sunt bazate pe intervenția Arabiei Saudite și EAU în războiul din Yemen din 2015 în care s-au implicat împotriva mișcării forțelor iraniene, iar legăturile politice dintre Turcia și Cipru sunt instabile din cauza neînțelegerii asupra teritoriului din nordul statului-insulă. Blocajele au fost sever criticate de membrii din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și India. Astfel de incidente care implică interzicerea accesului ca observator a reprezentanților unor state nu sunt o noutate în cadrul forumurilor ONU, însă acestea erau motivate de dispute istorice teritoriale în care actorii vizați erau implicați.

O femeie a fost condamnată la 43 de ani de închisoare pentru că a criticat familia regală thailandeză, fiind cea mai dură sentință din istorie pentru insultarea monarhiei din această țară, conform BBC.  Femeia de 63 de ani, fost funcționar public, a declarat că pur și simplu a distribuit fișiere audio dintr-un podcast pe rețelele de socializare, fără a comenta însă conținutul. Aceasta a fost inițial condamnată la 87 de ani de înschisoare, dar pedeapsa a fost înjumătățită deoarece a pledat vinovată. Legea lèse-majesté din Thailanda, care interzice orice insultă la adresa monarhiei, este printre cele mai stricte din lume și a reintrat în vigoare în încercarea de a stopa protestele antiguvernamentale care criticau monarhia. Definiția insultei la adresa monarhiei din Thailanda este neclară, iar grupurile pentru drepturile omului declară că legea lèse-majesté a fost adesea folosită ca un instrument politic pentru a stopa libertatea de exprimare și pentru a se opune inițiativelor de reformă ale opoziției.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, și-a luat rămas bun în ultima sa zi de mandat, printr-un videoclip în care a anunțat că “mișcarea pe care acesta a inițiat-o este doar începutul”, relatează Al Jazeera. Într-un videoclip de 20 de minute, Donald Trump a condamnat actele violente petrecute la Capitoliu, declarând că “toți americanii ar trebui să fie îngroziți de atacul asupra Capitoliului nostru” și a precizat că violența politică nu ar trebui să fie tolerată. Imediat după declarație, liderul majorității din senat, Mitch McConnell a semnalat că protestatarii au fost mințiți și provocați atât de președinte cât și de alte persoane influente din cercul acestuia. În videoclip, președintele a anunțat că mișcarea pe care a inițiat-o de a schimba SUA este doar la început, sugerând că va continua să susțină deciziile venite din partea Partidului Republican.  De asemenea, Trump încă nu a recunoscut oficial victoria lui Joe Biden, și este primul președinte din istoria SUA în mai mult de 150 de ani care nu va participa la inaugurarea succesorului său.

Al treilea cel mai mare val de infecții cu virusul COVID-19 a început în Spania, informează Reuters. Incidența infectării cu noul coronavirus a fost măsurată în ultimele 14 zile și a ajuns în punctul culminant de 714 cazuri la 100.000 persoane, conform Ministrului Sănătății din țară, situație ce conturează al treilea cel mai mare val din Spania. Ministrul a raportat 34.291 de noi infectări cu noul coronavirus, aducând numărul total de persoane infectate la 2 milioane. Informațiile arată că în urma infecției cu coronavirus în Spania 54.173 de persoane și-au pierdut viața, dar acest al treilea val pare a fi mai mic decât cel din martie anul trecut.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 10 și 11 aprilie în lume- Un soldat ucrainean a fost ucis la granița cu Rusia, Austria a încheiat un acord pentru a achiziționa vaccinul rusesc Sputnik V, iar Marea Britanie depășește 400.000 de administrări ale rapelului într-o zi

Un soldat ucrainean a fost ucis în urma unor focuri de artilerie din partea trupelor …