Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus.
Armenia a returnat Azerbaidjanului patru sate de frontieră, ocupate de decenii, conform oficialilor din Erevan și Baku, susține Deutsche Welle. Evenimentul a marcat un pas spre normalizarea relațiilor între cele două țări. Gărzile de frontieră armene au preluat noile poziții, iar cele azere au preluat controlul asupra satelor Baghanis Ayrum, Ashaghi Askipara, Kheyrimli și Ghizilhajili, situate în districtul Gazakh, conform unui acord bilateral. În martie, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a fost de acord să returneze aceste sate, ocupate în anii ’90, ca parte a eforturilor de a asigura un acord de pace permanent, decizie care a generat proteste în Armenia. Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie pentru controlul regiunii Nagorno-Karabakh, care a fost guvernată de separatiștii armeni timp de trei decenii. În septembrie 2023, Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabakh, declanșând fuga majorității etnicilor armeni. Discuțiile privind un acord de frontieră mai amplu s-au intensificat de atunci.
Viceprim-ministra Spaniei, Teresa Ribera, a obținut un sprijin semnificativ din partea mai multor partide pentru a deveni liderul Pactului Verde European sub viitoarea Comisie Europeană, publică Politico. Pascal Canfin, un europarlamentar centrist din partidul președintelui francez Emmanuel Macron, și-a exprimat sprijinul, considerând că o astfel de numire ar fi benefică. Canfin, care a condus comitetul de mediu al Parlamentului European, este un aliat important pentru Ribera, care candidează pentru socialiștii spanioli la alegerile europene din iunie. Ribera, actualul ministru al tranziției ecologice din Spania, dorește să conducă un departament de climă, energie și mediu. Ea a criticat-o pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru concesiile făcute dreptei în politica de mediu și a contestat pozițiile Franței privind energia nucleară și conexiunile energetice cu Peninsula Iberică. Totuși, Verzii europeni, prin vocea lui Terry Reintke, ezită să o susțină înainte de alegeri.
Partidul german de extremă dreapta, Alternative für Deutschland (AfD), a fost exclus din grupul parlamentar european Identitate și Democrație (ID), declară The Guardian. Decizia a fost luată după demisia liderului AfD, Maximilian Krah, criticat pentru comentariile sale în care a apărat membrii SS-ului nazist. Grupul ID a votat în majoritate pentru excluderea AfD, considerând că acest partid a devenit un liant pentru elementele radicale. Se consideră că această excludere va afecta semnificativ perspectivele ID de a crește numărul de locuri în Parlamentul European la alegerile din iunie. În contextul dezbaterilor privind alianțele cu partidele de extremă dreapta, Ursula von der Leyen a exprimat deschiderea pentru colaborarea cu Giorgia Meloni, în timp ce alți lideri europeni, inclusiv Nicolas Schmit și Terry Reintke, au criticat orice asociere cu extrema dreapta. Partidul AfD, confruntat cu scăderea sprijinului în sondaje și acuzații de spionaj, continuă să fie monitorizat de serviciile de securitate germane.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat amânarea reformei planificate privind votul în Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacificul de Sud, din cauza tensiunilor recente, informează Deutsche Welle. Violențele din 13 mai au izbucnit pe fondul dezbaterii parlamentare asupra modificărilor constituționale care ar extinde drepturile de vot pentru rezidenții de peste 10 ani, percepuți ca nefavorabili independenței. Oponenții susțin că măsura avantajează politicienii pro-Franța și afectează separatiștii. Reformele au declanșat proteste violente, rezultând în șase morți și sute de răniți. Macron a promis că nu va impune reforma în condițiile actuale și că va permite o perioadă de calm pentru reluarea dialogului între părți. El a subliniat că situația va fi revizuită în termen de o lună, după întâlniri cu liderii locali. Macron a respins prelungirea stării de urgență, condiționând ridicarea acesteia de eliminarea baricadelor și blocajelor rutiere de către toate părțile implicate.
O alunecare de teren a afectat satul Kaokalam din provincia Enga, Papua Noua Guinee, la aproximativ 600 km nord-vest de capitala națiunii, Port Moresby, relatează Al Jazeera. Conform surselor, inclusiv Australian Broadcasting Corp și media locală, dezastrul a cauzat moartea a aproximativ 100 de persoane, însă această cifră nu a fost încă confirmată oficial. Comunitatea agricolă afectată trăiește într-o regiune izolată și este predispusă la astfel de evenimente. Casele și grădinile au fost distruse, lăsând locuitorii fără surse de hrană și adăpost. Guvernatorul provincial, Peter Ipatas, a raportat pierderi de vieți omenești și pagube materiale semnificative, cu cel puțin șase sate afectate. Prim-ministrul James Marape a inițiat mobilizarea autorităților pentru ajutor, recuperare și reconstrucție. Detalii suplimentare urmează să fie furnizate pe măsură ce situația devine mai clară.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că este pregătit să oprească războiul din Ucraina în condițiile acceptării unor revendicări teritoriale, relatează Reuters. Mai multe surse din cercul lui Vladimir Putin, care au lucrat sau lucrează cu acesta, au declarat publicației Reuters faptul că președintele rus ar fi pregătit să oprească războiul dacă în urma acordului de pace s-ar recunoaște revendicările teritoriale ale Rusiei, în urma conflictul ucrainean. Una din surse a declarat, în schimb, că Vladimir Putin ar fi pregătit să continue invazia din Ucraina, dar și să cadă la un armistițiu ca să înghețe războiul. În prezent, armata rusă controlează aproximativ 18% din teritoriul Ucrainean.
Ministra de interne din Lituania, Agnė Bilotaitė, a anunțat că statele baltice și alte cinci state din NATO au căzut de acord să formeze un zid alcătuit din drone la granița cu Rusia, relatează Radio Free Europe. Planul de a folosi drone pentru a apăra frontierele statelor vecine cu Rusia a apărut din motive de securitate, pe fondul războiului din Ucraina. Decizia a fost anunțată după ce Agnė Bilotaitė a purtat mai multe discuții cu omologii săi din Estonia, Lituania, Finlanda, Norvegia și Polonia. În declarația sa, aceasta a adăugat că scopul final al planului este de a integra dronele cu alte tehnologii pentru a proteja granițele.
Directorul Serviciului Federal de Informații, Alexander Bortnikov, a declarat că au fost arestate peste 20 de persoane implicate în atacul terorist din Moscova care a avut loc în martie, conform Al Jazeera. În declarația sa, acesta s-a menționat pentru prima dată faptul că atacul a fost coordonat de gruparea ISIL, afiliată Statului Islamic. Cu toate acestea, nu a renunțat la narativa ca autoritățile ucrainene să fi fost implicate în atac. Alexander Bortnikov a reiterat, fără să aducă dovezi, că teroriștii au primit indicații de a se îndrepta, după atac, către granița cu Ucraina, unde le era pregătită o fereastră de scăpare.
Un studiu al unei companii israeliene de tehnologie a arătat că există mai multe conturi false care publică postări create cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, conform Reuters. Compania Cyabra a publicat un raport al unei analize realizate asupra platformei de socializare X în care s-a folosit inteligența artificială pentru a detecta conturi false. În raport se menționează că 15% din conturile care îl susțin pe Donald Trump și îl critică pe Joe Biden sunt false, în timp ce 7% din conturile care îl susțin pe Joe Biden și îl critică pe Donald Trump sunt false. Raportul a fost realizată pe o perioadă de două luni și s-a observat că au fost create de 10 ori mai multe conturi false din martie până în aprilie. Compania israeliană a declarat că aceste conturi false sunt parte a unei campanii coordonate pentru a influența opinia publică privind alegerile.
Ofensiva rusă din nord-estul Ucrainei a fost oprită de armata ucraineană, relatează The Kyiv Independent. Un oficial al Statului Major al Apărării din Ucraina, Ihor Prokhorenko, a declarat într-un briefing care a avut loc în Kiev că forțele ucrainene au reușit să oprească ofensiva rusă, iar forțele ucrainene au pornit o contraofensivă în regiunea Harkov. Acesta a mai declarat că se desfășoară lupte feroce pe întreaga linie a frontului și cu toate acestea, forțele ucrainene au reușit să provoace pierderi semnificative forțelor invadatoare. Cu toate acestea, Ihor Prokhorenko a menționat că situația de pe front este dificilă.