Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Alexandra Filip
Sute de mii de oameni au protestat împotriva mișcării de extremă dreaptă în München, Germania, relatează AP News. Protestul din München s-a încheiat mai devreme, din cauza îngrijorărilor privind siguranța, după ce s-au strâns aproximativ 100.000, au declarat polițiștii. Demonstrațiile au avut loc în întreaga țară, în urma unui raport, ce menționa că extremiștii de dreapta s-au întâlnit recent pentru a discuta despre deportarea a milioane de imigranți, printre care se aflau și persoane cu cetățenie germană. Câțiva membri ai partidului de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania(AfD), au fost prezenți la întâlnire. În Köln, organizatorii au afirmat că au fost prezente la protest aproximativ 70.000 de persoane, în Berlin aproximativ 60.000-100.000, iar în Hamburg, conform autorităților, în jur de 50.000. Totodată, au mai fost organizate demonstrații, ce au atras zeci de mii de oameni și în Stuttgart, Nürnberg și Hannover. Deși în Germania au mai avut loc proteste împotriva extremei drepte în trecut, amploarea celor din weekend, nu doar în orașele mari, ci și în orașe mici din țară, a arătat importanța acestora. Numărul mare de participanți demonstrează că aceste proteste mobilizează opoziția populară împotriva AfD într-un mod nemaiîntâlnit până acum.
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, și-a reconfirmat opoziția față de statalitatea palestiniană, relatează Al Jazeera. Netanyahu a repetat că se opune unui stat palestinian independent, afirmând că țara sa are nevoie de control deplin asupra securității teritoriilor palestiniene. Acesta a respins propunerea președintelui american, Joe Biden, privind această chestiune. „Nu voi face compromisuri asupra controlului complet al securității israeliene asupra întregii zone din vestul Iordanului” a afirmat Netanyahu pe X la o zi după ce a purtat o conversație telefonică cu președintele Statelor Unite. Biden a declarat că a vorbit cu Netanyahu despre posibilitatea unor soluții privind crearea unui stat palestinian independent, sugerând că o cale ar putea implica instituirea unui guvern demilitarizat. Oficialii biroului premierului israelian au afirmat că Netanyahu i-a comunicat lui Biden că „după ce gruparea Hamas va fi distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul securității asupra Fâșiei Gaza, pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel, cerere ce contrazice suveranitatea palestiniană”. Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a afirmat că „negarea dreptului la statalitate pentru poporul palestinian” este „inacceptabilă”.
Oficialii Egiptului și-au oferit sprijinul liderilor Somaliei în disputa privind acordul cu Etiopia, relatează The Guardian. Președintele Egiptului, Abdel Fatah al-Sisi, și-a declarat sprijinul pentru oficialii Somaliei într-o dispută privind o ofertă făcută de regiunea separatistă din nordul Somaliland, cea de a oferi Etiopiei acces la coastă în schimbul recunoașterii independenței sale. Președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud Sisi, a declarat: „Mesajul meu pentru Etiopia este că încercarea de a controla un teritoriu este ceva cu care nimeni nu va fi de acord.” Acesta a afirmat că țara sa ar fi gata să ofere „sprijin în cazul unei agresiuni împotriva uneia dintre țările arabe, mai ales atunci când țările frățești ne solicită să le susținem”. Oficialii din Somaliland au susținut că acordul ar implica obținerea de către liderii Etiopiei a unei baze navale de-a lungul coastei sale din Golful Aden, în schimbul recunoașterii depline. Etiopia a rămas discretă în privința acestui aspect al acordului, în contextul unei presiuni internaționale crescânde, deși mai mulți oficiali și-au sugerat sprijinul. „Etiopia are nevoie de acces la mare și noi avem nevoie de recunoaștere, așa se observă cum pot fi abordate aceste nevoi,” a afirmat ministrul de externe al Somaliland, Essa Kayd Kayd. Ministrul de externe al Egiptului, Sameh Shoukry, a declarat că Etiopia reprezintă „o sursă de instabilitate” în regiune și a cerut să fie respectată integritatea teritorială a Somaliei.
O bază militară a Statelor Unite din Irak a fost atacată la scurt timp după ce autoritățile iraniene au anunțat riposta pentru un atac israelian din Damasc, relatează Al Jazeera. Grupurile armate sprijinite de Iran au atacat trupele Statelor Unite din Irak, la câteva ore după ce oficialii Teheranului au jurat răzbunare. Acestea au învinovățit liderii Israelului pentru un atac mortal asupra unei clădiri ce adăpostea forțele sale de elită, în Damasc, alimentând temerile privind un conflict regional extins. Drept consecințe, atacul a avut victime irakiene și, probabil, americane, a declarat Comandamentul Central al SUA. „Mai multe rachete balistice au fost lansate de militanții susținuți de Iran din vestul Irakului, vizând baza aeriană al-Assad”, a declarat CENTCOM pe X. Numărul atacurilor asupra forțelor SUA din Irak și Siria a crescut de la ofensiva militară israeliană de pe 7 octombrie, care a fost sprijinită din punct de vedere militar de Washington. De la lansarea ofensivei sale asupra Fâșiei Gaza, Israelul și-a extins atacurile, vizând grupurile armate din Siria și Liban, ce au conexiuni cu Iranul. Ministrul de Externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a avertizat în privința pericolelor extinderii războiului din Gaza: „Dacă Israelul continuă să-și intensifice atacurile pe alte fronturi și dacă atrage Occidentul în acest conflict, ne vom confrunta cu o escaladare foarte, foarte serioasă”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că este dispus să viziteze Coreea de Nord curând, relatează Politico. Putin ia în considerare posibilitatea de a-l vizita pe liderul nord-coreean, Kim Jong Un, la Phenian, a declarat agenția de știri de stat a Coreei de Nord, KCNA, pe măsură ce statele își consolidează legăturile politice pe fondul presiunii crescânde din Occident. Liderul Rusiei ,,și-a exprimat dorința de a vizita Coreea de Nord la o dată apropiată”, a raportat agenția, citând o declarație a Ministerului Afacerilor Externe al Coreei de Nord. Putin a vorbit cu ministrul nord-coreean de externe, Choe Son Hui, în cadrul unui „apel de curtoazie”, în timp ce ea se afla la Moscova. Choe s-a întâlnit totodată cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și cu viceprim-ministrul Alexander Nobak. Călătoria la Moscova a delegației nord-coreene a reprezentat o continuare a summitului Rusiei și Coreei de Nord din septembrie. Aceasta a avut drept scop consolidarea „prieteniei și cooperării” dintre cele două țări. Ambele părți au declarat că sunt îngrijorate de „influența negativă a actelor provocatoare, iresponsabile și nedrepte ale SUA și ale forțelor sale aliate”, ce amenință suveranitatea Coreei de Nord, conform declarației. Oficialii Moscovei și-au exprimat, de asemenea, recunoștința pentru „extinderea sprijinului și solidarității depline față de poziția guvernului și poporului rusesc în operațiunea militară specială din Ucraina”.
