Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Robert Olteanu și Anastasia Dumitrela Tabacaru
Autoritățile din Estonia au anunțat contruirea unui nou gard la granița cu Federația Rusă, informează Politico. Ministerul de interne, Lauri Läänemets, a declarat că la finalizarea proiectului în 2025, granița de est a Uniunii Europene „ar trebui să fie echipată cu cele mai avansate sisteme de securitate și supraveghere cu drone”. Acțiunea guvernului estonian a apărut în urma problemelor generate de acțiunile ostile ale autorităților ruse prin împingerea grupurilor de migranți către granițele europene. Guvernul estonian a solicitat finanțare din partea UE în vederea construirii la granițe de capacități avansate de securitate, însă cererea a fost respinsă de oficialii Comisiei Europeane luna trecută, fără a fi motivată. Fondul de Management al Frontierii și Vizei este destinat statelor care se confruntă cu presiuni din partea migranților la graniță. În prezent, guvernul de la Tallinn a interzis traversarea de către turiști a graniței cu Rusia.
Oficialii coaliției de guvernare din Germania au căzut de comun acord asupra bugetului federal pentru anul 2024, conform DW. Pe 15 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a Germaniei a catalogat drept neconstituțională decizia coaliției de guvernare de a reloca 60 de miliarde de euro din datoria neutilizată în perioada pandemiei de Covid-19 către un fond destinat schimbărilor climatice. Decizia a generat conflicte în interiorul coaliției de guvernare pe teme legate de creșterea taxelor și tăierilor cheltuielilor federale. Cancelarul Olaf Scholz a declarat că s-a ajuns la un compromis democratic în cadrul coaliției, adăugând că fondul pentru climă și transformări climatice va fi scăzut cu 12 miliarde de euro. De asemenea, bugetul federal pentru 2024 prevede și un ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 8 miliarde de euro. Bugetul va trebui să fie aprobat de către parlament până la sfârșitul anului pentru a fi aplicat.
ChatGPT va avea acces pentru rezumarea de articole plătite de la redacțiile Politico și Business Insider, relatează The Guardian. Compania germană Axel Springer, care deține redacții de presă precum Politico și Business Insider, va semna un parteneriat plătit cu compania OpenAI care deține ChatGPT. Acordul prevede permiterea accesului chat botului de inteligență artificială la articole scrise de redacțiile deținute de Axel Springer. Astfel, ChatGPT va genera rezumate a unor articole accesibile doar cu plată și permite accesul utilizatorilor către materialele respective fără plată adițională. Directorul Executiv Axel Springer, Mathias Döpfner, a declarat că „explorează oportunități oferite de jurnalismul operat prin inteligență artificială”. Acordul comercial este primul de acest fel în industria de jurnalism, în contextul în care mari redacții precum CNN, Bloomberg sau The Guardian au blocat accesul OpenAI la materialele de presă.
Liderii juntei militare din Gabon au promis organizarea de alegeri libere în august 2025, informează France 24. Un purtător de cuvânt al actualului regim a declarat pentru emisiunea de stat că august 2025 va însemna „alegeri și sfârșitul tranziție”. Acesta a adăugat că un calendar oficial al tranziției va fi adoptat de cabinet anul viitor în cadrul unei conferințe naționale. Fostul președinte al Gabonului, Ali Bongo, a fost înlăturat de la putere la 30 august 2023 în urma unei lovituri de stat militare, punând capăt conducerii de peste 55 de ani a familiei Bongo. Ndong Sima a fost numit liderul guvernului de tranziție de către generalul Brice Oligui Nguema care a condus lovitura de stat din august. Anunțul a apărut în urmă declarației actualului prim-ministru, Raymond Ndong Sima, că o perioada de tranziție de doi ani înainte de alegeri libere este „rezonabilă”.
Reprezentanții guvernului japonez au promis oferirea de 3 milioane de dolari pentru un fond dedicat educației refugiaților, relatează Kyodo News. Ministrul de externe, Yoko Kamikawa, a punctat în cadrul Forumului Global pentru Refugiați din Geneva necesitatea sprijinului suplimentar pentru refugiații din Ucraina și Palestina. Inițiativa sprijinită de oficialii japonezi „Educația Nu Poate Aștepta” este un fond global destinat sectorului educației pentru persoanelor afectate de urgențe și crize. Kamikawa a declarat că statele care adăpostesc refugiați „își ating limitele” în gestionarea refugiaților, iar „Japonia va continua să reducă presiunea de pe aceste state”. Cu toate acestea, Japonia are unele dintre cele mai stricte politici de migrație din lume, cu un număr de doar 1.117 refugiați recunoscuți până în 2021, dintr-un total de 91.664 de cereri primite din 1982.
Autoritățile americane au decis să scoată din funcțiune mai multe mașini Tesla, din cauza unor defecțiuni la Autopilot, declară BBC News. Autoritatea de reglementare din SUA a constatat mai multe defecțiuni la sistemul de asistență pentru șoferi, Autopilot, al mașinilor Tesla, de aceea au decis retragerea acestora pentru reparații. Numărul mașinilor care trebuie verificate s-a ridicat la peste 2 milioane deoarece sunt luate în calcul mașinile lansate din 2015 până în prezent. Experții au afirmat că actualizarea are loc automat, nefiind necesare vizite la un mecanic efectiv. Software-ul Tesla la care s-a făcut referire are funcția de a asigura atenția șoferilor și de a preveni folosirea inadecvată a mașinii. Autoritățile au afirmat că urmează doi ani în care mai multe procese asupra accidentelor provocate de tehnologia defectă a mașinilor Tesla vor avea loc. Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) din SUA a declarat că o investigație de doi ani a 956 de accidente provocate de aceste mașini este dovada clară că sistemul nu previne utilizarea abuzivă a mașinii.
Țările implicate în summitul COP28 au convenit asupra unui acord care prevede eliminarea combustibililor fosili din uz, relatează The Guardian. Aproape 200 de țări care au participat la întâlnirea COP28, s-au decis asupra unui acord care, pentru, prima dată, solicită tuturor națiunilor să facă trecerea de la combustibilii fosili la sisteme energetice pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Negocierile au durat două săptămâni, iar încheierea lor de către președintele COP28, Sultan Al-jaber, a generat nemulțumiri în rândul a 130 de țări deoarece acordul nu prevede modalități clare de stopare treptată a consumului de combustibili fosili. În schimb, acesta a cerut țărilor incluse în acord să contribuie la eforturile globale de tranziție de la combustibilii fosili la sisteme energetice, scopul fiind obținerea unui nivel net zero până în 2050.
Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, informează Euronews. La aproximativ un an după ce autoritățile ungare au eșuat în a aborda problemele persistente legate de statul de drept, acestea au din nou dreptul să depună cereri de rambursare de până la 10,2 miliarde de euro pentru a finanța proiecte de dezvoltare în întreaga țară. Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a declarat că au primit suficiente garanții că independența justiției va fi consolidată în Ungaria și că procesul de monitorizarea a activităților guvernului ungar vor continua. Decizia Comisiei Europene este controversată, deoarece mediul politic din Ungaria este din ce în ce mai tensionat din cauza acțiunilor premierului Viktor Orban care conduce o campanie de opoziție pentru a preveni deschiderea negocierilor de aderarea cu Ucraina, pentru a bloca un fond special de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei și pentru a stopa viitoare proiecte de ajutor militar.
Zeci de oameni au fost răniți într-un val de lovituri cu rachete rusești asupra capitalei ucrainene, Kiev, conform BBC. Primarul Kievului, Vitail Klitschko, a declarat că cincizeci și trei de persoane au fost rănite în urma atacului, printre care și șase copii. Rachetele balistice rusești au avut ca țintă o grădiniță și un spital. A rămas sub semnul întrebării numărul dispozitivelor folosite, deoarece oamenii au fost răniți de alte rachete față de cele 10 care au fost doborâte la timp. Aceste evenimente au avut loc după ce președintele Volodimir Zelensky a părăsit SUA după o întrevedere cu membrii Congresului cu scopul de a spori ajutorul militar. Această întâlnire s-a concluzionat cu progrese minime în ceea ce privește dobândirea simpatiei republicanilor reticenți. Președintele Ucrainei a declarat pe o rețea de socializare că va oferi un răspuns prin intermediul militar la atacul Rusiei, numind-o țară odioasă pentru atacarea zonelor rezidențiale ca grădinițele și spitalele.
Liderii Casei Albe din SUA au anunțat o nouă inițiativă de oprimare a violenței cu arme, prezintă Politico. Noi politici din partea administrației de combatere a violenței cu arme la nivel de stat au fost implementate în cadrul unei reuniuni a legislatorilor de stat de la Casa Albă, inițiată de vicepreședintele Kamala Harris. Acesta a făcut cunoscută „Inițativa pentru state sigure” a administrației Biden și a dezvăluit două noi acțiuni executive și anume oferirea drept exemplu a legislației statului SUA și a modului de gestionare a armelor furate sau pierdute, în efortul de a ajuta forțele de ordine în investigarea și urmărirea penală a infractorilor. Mai mult, „Inițiativa pentru state sigure” descrie pașii pe care statele ar trebui să-i urmeze pentru a combate folosirea armelor nejustificată. Casa Albă asigură colaborarea cu oficialii țărilor pentru a oferi resursele necesare pentru implementare.
