Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Robert-Alexandru Baranov
Partidul de extremă dreapta condus de Geert Wilders a câștigat alegerile parlamentare din Țările de Jos, conform Deutsche Welle. În urma numărării a 98% din voturile exprimate în cadrul alegerilor parlamentare, Partidul pentru Libertate (PVV) a obținut 37 din 150 de locuri în Parlamentul Olandez, plasându-se astfel cu mult în fața alianței muncitorești-verzi care a obținut 25 locuri și a grupării conservatoare Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) care a obținut 24 locuri. În discursul purtat de Wilder, acesta a transmis: „Ne dorim să guvernăm… și vom guverna.” Odată cu finalizarea procesului de numărare a voturilor, partidele vor începe negocierile pentru formarea guvernului. O coaliție formată din PVV, VVD și Partidul centrist condus de Pierter Omtzig, NSC, ar garanta 81 locuri în parlament, depășind astfel majoritatea necesară de 76 locuri. Cu toate acestea, liderii celorlalte trei mari partide din Țările de Jos au declarat înainte de începerea votului că nu vor participa într-o coaliție condusă de PVV. În urma alegerilor din 2021 au fost necesare nouă luni pentru a ajunge la formarea unei înțelegeri între patru partide.
Daniel Noboa și-a depus jurământul ca nou președinte al Ecuadorului, relatează Al Jazeera. Acesta a câștigat turul doi al alegerilor din octombrie, având în agenda sa politică restaurarea securității naționale și diminuarea șomajului din țara sud-americană, care s-a confruntat cu mari dificultăți economice în urma pandemiei Covid-19. Noboa a declarat în fața Adunării Naționale din Quito că „pentru a lupta cu violența, trebuie să luptăm cu șomajul; țara are nevoie de locuri de muncă, iar pentru a le crea, voi trimite reforme urgente către adunare.” Ecuador, considerată în trecut una din cele mai sigure țări din regiune, s-a confruntat recent cu o creștere bruscă a violenței cauzată de grupările de traficanți de droguri. În acest an au fost înregistrate aproximativ 3600 de ucideri. În timpul campaniei sale, Noboa a spus că va instaura stare de urgență, va suspenda anumite drepturi cetățenești precum dreptul la liberă circulație și că va trimite forțele militare pe străzile orașelor. Mai mult, acesta a transmis că își dorește crearea unor închisori extrateritoriale pentru cei mai periculoși prizonieri.
Banca centrală din Turcia a crescut rata dobânzilor la 40%, transmite BBC. Creștere de la rata precedentă de 35% a fost cu mult mai mare decât cea așteptată. Cu toate acestea, oficialii băncii centrale au sugerat că ratele dobânzilor se apropiau de cele necesare pentru începerea scăderii inflației. Rata inflației din Turcia a atins 61,36% în Octombrie și se preconizează ca aceasta ar urma să își atingă vârful în luna mai a anului viitor, la undeva între 70% și 75%. Deși majoritatea băncilor centrale de la nivel global au crescut rata dobânzilor în încercarea de a stopa creșterea prețurilor. Președintele Turciei, Recep Erdogan, a rezistat acestui trend economic, argumentând că această acțiune ar duce tocmai la o mărire a prețurilor. Cu toate acestea, odată cu realegerea sa în funcția de președinte din mai, acesta și-a schimbat poziționarea. Banca centrală din Turcia, aflată sub noua conducere a lui Hafize Gaye Erkan, un fost bancher de pe Wall Street, a permis creșterea ratelor dobânzilor de la 8,5% până la 40%, într-un efort de a crește costul împrumuturilor și de încetinii creșterea inflației. Vechea politică a băncii centrale de a scade rata dobânzilor chiar și în circumstanțe de inflație ridicată a dus la o criză a lirei turcești în 2021.
Au avut loc manifestări violențe în Dublin, după ce un atac armat a rănit trei copii, conform France 24. Manifestările violențe au avut loc în apropierea podului O’Connell, unde o mașină și un autobuz au fost incendiate de grupurile de protestatari. Șeful forțelor de ordine, Drew Harris a declarat că revolta ar fi cauzată de „facțiuni complet nebune ce sunt mânate de ideologii de extrema dreaptă.” Acesta a sfătuit cetățenii să fie vigilenți cu privire la încercările de dezinformare după ce au apărut zvonuri pe rețelele de socializare privind naționalitatea atacatorului. Irlanda se confruntă cu sentimente puternice anti imigraționiste și anti refugiați datorate unor probleme majore în privința locuințelor. Statul se află într-o situație de criză, guvernul estimând că există un deficit de sute de mii de locuințe pentru populația generală a țării. Ministra Justiției, Helen McEntee, a declarat că revoltele și atacurile împotriva poliției „nu pot și nu vor fi tolerate”, promițând să ia măsuri.
Guvernul Kenyei ar urma să privatizeze 35 de companii de stat, relatează Al Jazeera. Președintele Kenyei, William Ruto, a declarat că urmează ca statul kenyan ar urma să ia în considerarea privatizarea a încă 100 de companii pe lângă cele 35 anunțate inițial. Inițiativa guvernului a survenit după aprobarea unei legi ce are ca scop diminuarea birocrației. Legea menționată ușurează procesul prin care companiile de stat pot fi vândute către mediul privat, aceasta având ca scop facilitarea unei mai mari contribuții a sectorului privat în economia Kenyei. Țara din estul Africii se confruntă cu mai multe probleme economice, printre care devalorizarea monedei naționale, creșterea majoră a inflației și lipsă de fonduri la bugetul de stat. Până în luna iunie a anului acesta, Kenya a acumulat în jur de 66 miliarde de dolari în datorii. Ultima privatizare din statul african a avut loc în 2008, când au fost vândute 25% din acțiunile companiei de telecomunicații Safaricom.
