Material realizat de Mara Cioroianu, Alexandra Filip și Cristina Popescu.
Administrația de la Casa Albă a criticat antisemitismul promovat de Elon Musk, deținătorul platformei online X, conform Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, i-a reproșat lui Musk faptul că printr-un mesaj postat pe platforma de social media acuza populația iudaică de subminarea civilizației occidentale. Bates a declarat în cadrul unei conferințe de presă că oficialii de la Casa Albă condamnă „această promovare odioasă a urii antisemite și rasiste în cei mai puternici termeni, care este împotriva valorilor noastre fundamentale ca americani”. Afirmațiile lui Musk au declanșat un val de critici, mai ales atunci când a susținut că civilii albi din țările occidentale sunt „înlocuiți” cu un aflux de imigranți din țările din sudul global. Nu este prima dată când Musk a abordat subiectul despre imigrație printr-o lentilă ideologică de extremă dreaptă.
Autoritățile rusești au anunțat că vor depune un proces la Curtea Supremă pentru a interzice „mișcarea LGBT”, considerând-o ,,extremistă’’, conform Al Jazeera. Ministerul Justiției a declarat că a „depus o cerere administrativă legală” care vizează recunoașterea mișcării LGBTQ „ca extremistă și dorește interzicerea activității acesteia în Rusia”. Această inițiativă este considerată cea mai drastică față de drepturile LGBTQ în Rusia, sub administrația președintelui Vladimir Putin, care a susținut dintotdeauna „valorile tradiționale ale familiei”. Ministerul nu a specificat dacă urmărește desființarea unor grupuri sau organizații specifice sau dacă desemnarea s-ar aplica mai larg comunității, cauzelor și indivizilor LGBTQ. Într-o declarație, Ministerul a acuzat, de asemenea, „mișcarea LGBT ce operează pe teritoriul Federației Ruse” de „diverse semne și manifestări de extremism, inclusiv incitare la ură socială și religioasă”. O audiere la tribunal este programată pentru 30 noiembrie, potrivit instituției guvernamentale.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat nevoia de încetare a focului în Fâșia Gaza, în cadrul unor discuții cu cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, conform Al Jazeera. Președintele turc a efectuat o vizită în Germania, pe fondul unor diferențe dintre cei doi aliați NATO cu privire la războiul din Gaza. Erdogan a numit Israelul un „stat terorist” și a arătat aliaților săi occidentali, inclusiv Germaniei, că acestea sprijină „masacrele” armatei din Gaza. „Solidaritatea noastră cu Israelul nu este scoasă din discuție”, a declarat cancelarul german la o conferință de presă comună cu Erdogan, unde omologul său turc a răspuns că „Nu datorăm nimic Israelului, așa că putem vorbi liber”, referindu-se la responsabilitățile Germaniei în Holocaust și la modul în care Berlinul poate influența relația sa cu Israelul. „Dacă am fi îndatorați, nu am putea vorbi atât de liber. Dar cei care au datorii nu pot vorbi liber”, a mai adăugat Erdogan. Liderul turc a criticat, de asemenea, Israelul pentru ofensiva sa aeriană și terestră necruțătoare din Gaza, spunând că atacurile asupra copiilor și spitalelor nu au loc în cartea sfântă iudaică.
Președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege pentru cheltuieli, evitând închiderea temporară a guvernului, conform CNN. Măsura, care a trecut de ambele camere cu sprijin bipartizan și cu o victorie majoră a președintelui Camerei, Mike Johnson, este un plan în doi pași care stabilește două noi termene limită de închidere, respectiv ianuarie și februarie. Planul nu este o factură de cheltuieli pe întregul an, ci doar o extindere a finanțării până pe 19 ianuarie pentru construcții militare, afaceri ale veteranilor, transport, locuințe și Departamentul de Energie. Restul guvernului va fi finanțat până pe 2 februarie.
Guvernul indonezian s-a confruntat cu o nouă criză a refugiaților, conform sursei Al Jazeera. Tensiunile au crescut în provincia Aceh după sosirea a trei bărci care transportau sute de oameni în doar trei zile. Două dintre bărci, prima cu 146 de pasageri și a doua cu 194, au reușit să aterizeze pe plajele din Pidie, pe coasta de est a Acehului. Printre refugiați s-au aflat inclusiv femei și copii care au petrecut o lună în largul mării. Când barca a încercat să acosteze a doua oară, puțin mai la sud la Muara Batu, refugiații au fost aliniați și escortați înapoi, potrivit martorilor de la sol. Civilii din Aceh au primit anterior refugiați, care au fost duși într-o tabără temporară înainte de a fi mutați de obicei în alte părți ale Indoneziei, dar tensiunile au crescut în ultimii ani, pe măsură ce a sosit din ce în ce mai multă populație rohingya. Coordonatorul Comisiei pentru persoanele dispărute și victimele violenței (KontraS) din Aceh, Azharul Husna, a declarat că zona a înregistrat aproximativ 30 de sosiri de bărci între 2009 și 2023, dar frecvența a crescut de la lovitura de stat din februarie 2021 din Myanmar. Husna a declarat că ,,anterior, vedeam o sosire sau două pe an, dar acum vedem patru sau cinci bărci”.
Națiunile africane și caraibiene au fost de acord să solicite despăgubiri pentru sclavie, relatează The Guardian. O mișcare globală de solicitare a unor despăgubiri pentru sclavie a fost instituită în timpul unui summit din Ghana. Uniunea Africană a colaborat cu țările din Caraibe pentru a forma un ,,front unit”, cu scopul de a convinge națiunile europene să plătească pentru ,,crime istorice în masă”. Parteneriatul dintre Uniunea Africană și Comunitatea Caraibelor (Caricom), formată din 20 de țări, va avea drept obiectiv intensificarea presiunii asupra fostelor națiuni, ce au deținut sclavi, pentru a se angaja în această mișcare. Delegații au anunțat, totodată, că va fi înființat un fond global cu sediul în Africa pentru a accelera campania. În proiectul proclamației nu a fost specificată formă în care vor fi oferite despăgubirile, însă Uniunea Africană va explora ,,opțiunile de litigiu” și va colabora cu Organizația Națiunilor Unite pentru a decide ,,dacă actele de sclavie împotriva africanilor au reprezentat încălcări grave ale drepturilor omului în momentul în care au fost comise”. O versiune finalizată a documentului, proclamația de la Accra, este așteptată în acest weekend.
Președintele american, Joe Biden, și președintele mexican, Andres Manuel Lopez Obrador, au discutat despre droguri și despre migrație în ultima zi a summitului din Pacific, conform Reuters. Președintele american și omologul său mexican au abordat două subiecte de interes, migrația și traficul de droguri, ajungând la un acord comun cu privire la problemele din relația bilaterală și la alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Biden a afirmat că ,,Mexic și Statele Unite rămân împreună”. ,,Acest lucru se observă prin cooperarea noastră în domeniul securității, lucrând cot la cot pentru a combate traficul de arme și crima organizată sau pentru a găsi soluții în ceea ce privește epidemia de opiacee și în cazul fentanilului”. Președintele Lopez a descris relația dintre Statele Unite și Mexic drept una respectuoasă și cooperantă, lăudându-l pe Biden pentru politicile sale privind imigrația și numindu-l un ,,președinte extraordinar”. În cazul luptei împotriva drogurilor, Mexicul se angajează să continue să ajute la prevenirea pătrunderii substanțelor chimice și a fentanilului”, a mai adăugat Lopez Obrador.
Statele Unite au sancționat membrii miliției sprijinite de Iran în Irak, ce efectuează lovituri împotriva forțelor americane, conform AP News. Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a şase persoane afiliate miliţiei irakiene susţinute de Iran, Kataeb Hezbollah, care este acuzată că se află în spatele unui val de atacuri recente împotriva forţelor statului american din Irak şi Siria. Printre cei sancționați se numără și şeful afacerilor externe al miliţiei, membru al consiliului său de conducere, comandant militar şi purtătorul de cuvânt pentru mass-media. Sancțiunile blochează accesul la proprietățile și la conturile bancare din Statele Unite, împiedicând persoanele și companiile vizate să facă afaceri cu americanii. O serie de atacuri cu drone a lovit bazele americane din Irak. Doi oficiali americani ai apărării au confirmat trei atacuri suplimentare asupra unităților militare ale Statelor Unite din Irak și Siria, numărul total al atacurilor crescând la cel puțin 60.
Pedro Sánchez a rămas prim-ministrul Spaniei, în ciuda așteptărilor, relatează AP News. Liderul socialist spaniol, Pedro Sánchez, a reușit performanța supravieţuirii politice, fiind reales în funcţia de prim-ministru cu o majoritate absolută într-un parlament extrem de fragmentat. Acum, el va trebui să-și folosească dexteritatea pentru a-și păstra susținătorii mulțumiți și guvernul la putere pentru următorii patru ani. Pedro Sánchez, ce a condus Spania din anul 2018, a mai sfidat șansele înainte, însă cei cu care s-a confruntat de această dată păreau foarte descurajanți. Pentru a câștiga aprobarea majorității parlamentarilor, el a încheiat acorduri cu șase partide mici, inclusiv cu două grupuri separatiste catalane, care i-au cerut ceva în schimb. Acesta a fost de acord să impună o amnistie controversată pentru sute de persoane, care se confruntă probleme juridice referitoare la încercarea de secesiune eșuată în 2017 din regiunea Catalonia. Printre ei se numără și fostul președinte, Carles Puigdemont, care pentru multe persoane din Spania reprezintă un inamic public. Observatorii politici sunt de acord că Sánchez are un drum greu de parcurs.
Oficialii din Statele Unite şi Ucraina au anunțat că va avea loc o conferinţă privind industria militară luna viitoare, relatează Reuters. Ucraina şi Statele Unite vor organiza la Washington o conferinţă referitoare la industria militară, pe 6 şi 7 decembrie. Kievul își intensifică eforturile de a-și produce propriile arme pe fondul temerilor că livrările din Occident ar putea fi șovăitoare. De asemenea, speră că afacerile cu producătorii internaționali de armament pot contribui la revigorarea industriei sale interne. Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite, a declarat că întâlnirea a fost ,,parte a eforturilor Guvernului Statelor Unite de a crește semnificativ producția de arme, pentru a sprijini lupta Ucrainei pentru libertate și securitate”. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, a descris conferința drept un ,,eveniment foarte puternic”. Zelenski a afirmat că Washingtonul și Kievul ,,progresează activ” în demersul privind producţia comună de arme.
Un cutremur cu magnitudinea de 6,7 pe scara Richter a avut loc în Filipine, relatează Reuters. Potrivit Centrului German de Cercetare pentru Geoștiință, seismul a lovit în largul insulei Mindanao la o adâncime de 60 km și a durat doar câteva secunde. Cu toate acestea, directorul PHIVOLCS, Teresito Bacolcol, a declarat că intensitatea cutremurului a fost „distructivă, așa că ne-am aștepta la pagube”, dar și la viitoare replici ale acestuia. Dezastrul s-a soldat cu o persoană moartă și cel puțin alte 18 rănite. Cutremurele sunt frecvente în Filipine, care se află pe o centură de vulcani care înconjoară Oceanul Pacific, aceasta fiind predispusă la activitate seismică.
Ministrul de externe interimar al Sudanului a cerut retragerea misiunii Organizației Națiunilor Unite din țară, informează Deutsche Welle. Acesta a declarat într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, că performanța misiunii UNITAMS, care a început în Sudan în 2020, „a fost dezamăgitoare” în atingerea obiectivelor sale. Cu toate acestea, guvernul Sudanului s-a declarat dispus să dezvolte și să mențină relații constructive cu Consiliul de Securitate și cu Secretariatul ONU. Relația dintre autoritățile sudaneze și reprezentanții ONU a devenit tensionată după începerea războiului din data de 15 aprilie.
Autoritățile bulgare accelerează sfârșitul breșei sancțiunilor care au ajutat reprezentanții ruși să obțină un miliard de euro, notează POLITICO. Anularea scutirii de la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană va avea loc cu șase luni mai devreme decât era planificat, după ce s-a descoperit faptul că lacuna a adus Kremlinului un profit semnificativ. Partidele care susțin coaliția guvernamentală au anunțat această decizie în urma unei dezbateri declanșate de un raport POLITICO care a constatat că autoritățile bulgare permiteau ca milioane de barili de petrol rusesc să ajungă într-o rafinărie rusească de pe teritoriul său, care apoi exporta diverși combustibili rafinați în străinătate, inclusiv în țările membre UE.
Oficialii ruși au anunțat începerea exportului de cereale spre Africa, după retragerea din acordul privind tranzitul acestora prin Marea Neagră, conform Al Jazeera. Ministrul rus al Agriculturii a declarat că au a început transporturile gratuite de cereale de până la 200.000 de tone în șase țări africane, așa cum a promis Vladimir Putin. Dmitri Patrushev a spus că navele care se îndreptau spre Burkina Faso și Somalia părăsiseră deja porturile rusești și că vor urma în curând transporturi suplimentare către Eritreea, Zimbabwe, Mali și Republica Centrafricană într-o declarație postată pe platforma Telegram. Aceste livrări gratuite au fost promise la un summit cu liderii africani din luna iulie, la scurt timp după ce partea rusă s-a retras dintr-un acord care a permis Ucrainei să livreze cereale din porturile sale de la Marea Neagră, în ciuda desfășurării războiului.
Președintele liberian George Weah s-a recunoscut învins în cadrul alegerilor, conform Reuters. Acesta a recunoscut înfrângerea în fața liderului opoziției, Joseph Boakai, la doar câteva ore după ce sondajele au arătat că Boakai, un fost vicepreședinte care a pierdut în fața lui Weah la alegerile din 2017, a fost în frunte cu aproape toate voturile numărate. Potrivit secretarului de presă prezidențial, Solo Kehgbeh, actualul președinte al Liberiei „l-a sunat pe domnul Boakai pentru a-l felicita”. Cu toate acestea, rezultatele finale sunt așteptate în următoarele zile.