Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a criticat Curtea Constituțională, provocând o criză judiciară din Turcia, conform sursei Al Jazeera. Erdogan a acuzat cea mai înaltă instanță a țării că a făcut greșeli, apărând o anchetă penală fără precedent împotriva judecătorilor săi. Criticile au aprins o dezbatere asupra statului de drept după ce Curtea de Casație a contestat în mod neașteptat autoritatea Curții Constituționale, făcând o plângere penală împotriva judecătorilor acesteia. În declarațiile oferite mai târziu la o ceremonie de la Ankara, președintele a anunțat că disputa dintre cele două instanțe superioare a arătat necesitatea unei noi constituții, reflectând poziția sa de lungă durată conform căreia Parlamentul ar trebui să prioritizeze această problemă anul viitor. Cea mai recentă criză a arătat că Erdogan dorește „mai mult control asupra a ceea ce se întâmplă în Turcia, inclusiv un sistem judiciar care să facă ceea ce dorește el, cum ar fi urmărirea penală și încarcerarea criticilor și oponenților săi”, potrivit analistului Gareth Jenkins.
Prim-ministrul Bangladeshului, Sheikh Hasina a aprobat creșterea salariilor lucrătorilor din fabricile de confecții pe fondul protestelor, conform Al Jazeera. După ce sindicatele au respins o ofertă guvernamentală, prim-ministrul Sheikh Hasina a respins cererile muncitorilor care protestau pentru o creștere mai mare a salariilor. Premierul a insistat să accepte oferta de pe masă sau să „se întoarcă în satul lor”. Liderii sindicali și-au exprimat îngrijorarea că declarația ei ar putea provoca mai multe violențe din partea poliției și a forțelor de securitate. Protestele mari au dus la cel puțin trei decese în ultimele două săptămâni. Cu toate acestea, sindicatele au respins rapid oferta, cerând în schimb 23.000 de taka (208 dolari), iar protestele au continuat. Un lider de sindicat, a declarat sub anonimat, că discursul prim-ministrului a creat un „climat de frică” în industrie, avertizând că a dat forțelor de securitate permisiunea de a reprima protestele.
Întâlnirea dintre președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden și președintele Chinei, Xi Jinping, a fost programată săptămâna viitoare, SUA sperând la îmbunătățirea relațiilor externe, conform CNN. Confirmarea întâlnirii a fost privită de colaboratorii Casei Albe ca un semn pozitiv după luni de tensiuni politice. Oficialii americani au declarat că liderii speră să dezvolte un „cadru” pentru gestionarea relațiilor competitive între cele două puteri, cu scopul de a clarifica percepțiile greșite și de a evita surprizele. Cu toate acestea, oficialii au menționat că asistenții lui Biden au intrat la summit cu așteptări realiste și nu anticipează o listă lungă de rezultate după aceea. Restabilirea unui anumit grad de stabilitate în relația Washington-Beijing a fost printre prioritățile principale de politică externă ale președintelui american. Printre subiectele ce au fost anunțate sunt conflictele din Israel și Ucraina, schimbările climatice și combaterea traficului de narcotice, dar și dezacordurile profunde cu privire la problemele legate de drepturile omului și acțiunile militare din Marea Chinei de Sud și din jurul Taiwanului.
Prințul Harry al Marii Britanii a obținut o hotărâre care permite continuarea procesului împotriva Daily Mail, conform CNN. Associated Newspapers Limited, care publică, de asemenea, The Mail on Sunday și MailOnline, a încercat ca acest caz să fie respins fără un proces la o audiere din martie, menționând cum contestațiile legale le-au fost aduse „mult prea târziu”, potrivit Agenției de știri PA Media. ANL a negat cu fermitate pretențiile Prințului. . Un grup de reclamanți de seamă, printre care și prințul Harry, a susținut că „faptele relevante” au fost „ascunse în mod deliberat” de ANL și nu ar fi putut fi descoperite până de curând, potrivit declarațiilor Curților și Tribunalelor din Marea Britanie. Ei susțin că ANL a comis „activități deplorabile și ilegale”, inclusiv angajarea de anchetatori privați pentru a plasa dispozitive de ascultare în mașinile și casele reclamanților, interceptarea apelurilor telefonice și accesarea ilegală a informațiilor medicale private, conform unui comunicat oficial. „Intenționăm să descoperim adevărul în timpul procesului și să-i tragem pe cei responsabili de la Associated Newspapers la răspundere”.
Trupele americane s-au confruntat cu noi atacuri în Irak, conform Al Jazeera. Trupele Statelor Unite din Irak au fost vizate de noi atacuri cu drone și explozibili, potrivit oficialilor militari și de securitate. Incidentele se adaugă celor peste 40 de atacuri împotriva trupelor americane și aliate din Orientul Mijlociu de la începutul războiului Israel-Hamas, pe 7 octombrie. Sursele de securitate au anunțat că patrula a fost însoțită de forțele antiterorism irakiene și că un vehicul din patrulă a fost avariat. Trei trupe americane au suferit răni ușoare. Atacurile cu drone au vizat forțele americane și ale coaliției la baza aeriană Ain al-Asad de la vest de Bagdad și la baza aeriană al-Harir din Erbil. Ambele drone au fost distruse înainte de a-și atinge ținta. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a afirmat într-o declarație că administrația de la Washington „nu caută conflicte, nu are nicio intenție și nici nu dorește să se angajeze în noi ostilități”, adăugând totuși că „aceste atacuri susținute de Iran împotriva forțelor americane sunt inacceptabile și trebuie să înceteze”.
Estonia a anunțat intenția de a permite deschiderea unei reprezentanțe a Taiwanului în Tallinn, determinând reacții tensionate din partea Chinei, anunță Euronews. Ministrul Estonian de Externe, Margus Tsahkna, a subliniat dorința țării de a sprijini colaborări nediplomatice în domenii economice, culturale și umanitare cu Taiwanul, fără a recunoaște statutul său de țară suverană. Acest gest a provocat reacții din partea guvernului chinez, care consideră Taiwanul teritoriu propriu. Situația a fost asemănătoare cu precedentul creat de Lituania, care a suferit consecințe economice după deschiderea unei reprezentanțe neoficiale a Taiwanului. Estonia a susținut că planurile sale sunt în conformitate cu politica Uniunii Europene, subliniind importanța unei politici unitare a UE în relația cu China și a apărării valorilor democratice și a drepturilor omului în discuțiile cu reprezentanții chinezi.
Agenția de Personal a Uniunii Europene (EPSO) a amânat examenele de admitere ca urmare a unei evaluări legale care a contestat testele realizate exclusiv în limba engleză, relatează Politico. Avocații Comisiei au indicat că testul de cunoștințe UE trebuie să fie disponibil în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. În timp ce Comisia a susținut extinderea testelor în toate limbile Uniunii, oficialii EPSO au insistat că evaluarea cunoștințelor de limbă engleză este esențială, generând tensiuni între cele două părți. Această amânare a generat nemulțumire printre aspiranții la locurile de muncă în cadrul instituțiilor UE, care s-au pregătit intens pentru examenele amânate. Dezbaterile legate de hegemonia lingvistică și presiunile pentru o diversificare a testelor au inflamat tensiunile interne din cadrul Bruxelles-ului.
Columbia a introdus o lege privind impozitarea alimentelor ultraprocesate, devenind una dintre primele țări din lume care adoptă o astfel de măsură, informează The Guardian. Această inițiativă a fost salutată de activiști și experți în sănătate. Taxa se va aplica treptat, începând de la 10% și ajungând la 20% în 2025. Produsele vizate au inclus alimente gata de consum, bogate în sare și grăsimi saturate, cum ar fi ciocolata sau chipsurile. Columbia s-a confruntat cu probleme de sănătate legate de dietă, cu un consum ridicat de sare și o creștere a bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității. De asemenea, statul coumbian implementează etichetarea cu avertismente privind sănătatea pe produsele cu conținut ridicat de ingrediente nesănătoase pentru a informa consumatorii și a-i încuraja să evite aceste produse. Cu toate acestea, măsura a fost însoțită de opoziție puternică din partea industriei alimentare.
În Spania, protestele violente au izbucnit după semnarea unui acord între Partidul Socialist și partidul catalan separatist Junts, condus de Carles Puigdemont, relatează Euronews. Acest acord ar putea aduce amnistie liderilor implicați în tentativa de secesiune din 2017. Protestatarii au atacat poliția, iar forțele au răspuns cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Acordul, esențial pentru formarea unui guvern de coaliție de stânga, a fost criticat ca fiind „nedemocratic” de către opoziție. Acesta ar putea asigura susținerea lui Sanchez pentru realegerea sa ca prim-ministru, dar declanșează controverse și tensiuni semnificative în țară, având implicații politice și legale complexe. Amnistia propusă a fost considerată politic toxică de către opoziție, deoarece ar beneficia cei implicați în încercarea de independență a Cataloniei, generând diviziuni în societatea spaniolă.
Cele trei principale partide de opoziție din Polonia au semnat un acord de coaliție pentru a forma viitorul guvern, după ce partidul aflat la putere, Lege și Justiție (PiS), a pierdut majoritatea parlamentară în alegerile recente, publică Politico. Coaliția a fost compusă din Coaliția Civică, A Treia Cale și Stânga. Acordul s-a concentrat pe securitatea națională în fața amenințării rusești împotriva Ucrainei, restabilirea statului de drept, criza climatică și drepturile femeilor. De asemenea, se vor aborda probleme legate de educație, sănătate și combaterea discursului de ura. Cu toate acestea, președintele Andrzej Duda, loial PiS, i-a oferit premierului în exercițiu, Mateusz Morawiecki, șansa de a forma un nou guvern, în ciuda faptului că partidele de opoziție controlează majoritatea locurilor parlamentare. Această coaliție de opoziție a promis să aducă schimbări semnificative și să aducă la răspundere guvernul PiS pentru anii săi de conducere.