Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mădălina Robu
Forțele armate ale Coreei de Nord au lansat „o rachetă balistică neidentificată” spre Marea de Est, potrivit șefilor de stat major din Coreea de Sud, relatează ABC News. Oficialii Statelor Unite ale Americii, Japoniei și Coreei de Sud au condamnat ulterior lansările de rachete, numindu-le „încălcări clare ale multiplelor rezoluții ale Consiliului de securitate al ONU”, adăugând că „demonstrează amenințarea pe care armele ilegale de distrugere în masă ale Coreei de Nord și programele de rachete balistice o reprezintă pentru regiune, pacea și securitatea internațională și regimul global de neproliferare”. Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu oficiali japonezi de securitate la Tokyo, iar grupul și-a prezentat „intenția de a-și dubla eforturile colective pentru a menține pacea și stabilitatea în Indo-Pacific”, potrivit unui comunicat.
Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare este „cheia pentru a face față schimbărilor climatice și altor provocări globale”, a declarat împăratul japonez Naruhito înaintea unei vizite în Indonezia, prima sa ”călătorie oficială de prietenie” în străinătate, informează ABC News. Naruhito va începe, sâmbătă, călătoria alături de soția sa, împărăteasa Masako, un fost diplomat. „Cooperarea cu țările emergente și în curs de dezvoltare devine din ce în ce mai importantă pentru a aborda probleme globale precum schimbările climatice, energia și alimentele”, a declarat Naruhito într-o conferință de presă la Palatul Imperial. „Sper că prietenia și înțelegerea noastră reciprocă se vor adânci în continuare prin schimburi și cooperare între popoarele celor două țări”. Naruhito, în vârstă de 63 de ani, este primul împărat al Japoniei născut după al Doilea Război Mondial, în care japonezii au luptat în numele bunicului său, împăratul Hirohito. Între 1942 și 1945, Japonia a ocupat Indonezia, o fostă colonie olandeză numită Indiile de Vest Olandeze, de unde s-a retras în urma capitulării din august 1945.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor cu un sfert de punct procentual și a semnalat o nouă creștere care va avea loc luna viitoare, neafectată de dovezile unei recesiuni ușoare în cele 20 de țări care folosesc moneda euro, conform CNN. BCE a majorat dobânzile în ultimele opt întâlniri consecutive din luna iulie a anului trecut, în lupta împotriva inflației. Cea mai recentă decizie a adus rata de referință din zona euro la 3,5%, cea mai mare din mai 2001. Banca Centrală s-a îndepărtat de Rezerva Federală a Statelor Unite ale Americii, care a optat să întrerupă campania istorică de majorare a ratelor, după 10 creșteri succesive. Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că o altă creștere a ratei dobânzii în iulie este „foarte probabilă”. Reprezentanții BCE au mai susținut într-un comunicat că „inflația a scăzut, dar se estimează că va rămâne în continuare prea ridicată pentru prea mult timp”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele chilian Gabriel Boric au convenit asupra unui acord comercial cu litiu pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, relatează Euronews. Se estimează că Chile are mai mult de o treime din rezervele mondiale de litiu. Litiul este cheia pentru obiectivul mai multor țări de a se îndepărta de combustibilii fosili în fața crizei climatice, prin utilizarea mașinilor electrice ale căror baterii sunt fabricate din acest mineral. Comisia Europeană a promis 225 de milioane de euro pentru a ajuta țara să dezvolte industria hidrogenului verde și să contribuie la asigurarea cererii Europei de energie regenerabilă. Von der Leyen, care a vizitat deja Brazilia și Argentina în timpul turului său latino-american, a semnat un memorandum de înțelegere la Buenos Aires privind materii prime, inclusiv litiu, a cărui cerere în Europa „va crește de 12 ori până în 2030”.
Reprezentanții Australiei au refuzat cererea rușilor de a construi o nouă ambasadă în apropierea parlamentului din Canberra, invocând un risc de spionaj, informează BBC. Premierul Anthony Albanese a declarat că agențiile de informații au oferit „sfaturi foarte clare de securitate”, iar legile elaborate special pentru a opri construcția au fost adoptate rapid. Oficialii Kremlinului au afirmat că decizia reprezintă „încă o acțiune neprietenoasă” pe care Rusia „o va lua în considerare” în viitor. Liderii australieni au adoptat „isteria rusofobă care se desfășoară acum în țările Occidentului colectiv”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. De asemenea, un diplomat rus a declarat că ambasada caută consiliere juridică, în timp ce noua legislație recunoaște că Rusia poate fi eligibilă pentru compensații financiare.
