Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru
Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a întâlnit cu președintele kenyan, William Ruto, pentru a discuta despre violența de pe continentul african și stabilirea unor relații bilaterale, menționează Deutsche Welle. Întâlnirea oficială dintre cei doi lideri survine pe fondul vizitei de patru zile a lui Scholz în regiunea Africii de Est, pentru a sărbători legăturile diplomatice dintre capitalele Berlin-Nairobi, de la independența Kenyei în urmă cu 60 de ani. Cei doi lideri politici au discutat despre parcursul relațiilor economice dintre Germania și Kenya, conflictele regionale și utilizarea energiilor regenerabile, în contextul cooperării pe piețele ecologice, digitale și terțe. Subiectul care a dominat agenda zilei a fost izbucnirea recentă a conflictului din Sudan. În cadrul discursului său, Scholz s-a arătat îngrijorat de situația din Sudan și a cerut armatei de acolo să pună capăt conflictului „care are loc doar cu prețul civililor”. „Trebuie să existe o tranziție la un guvern civil”, a adăugat el, menționând că este „foarte recunoscător” pentru implicarea Kenyei în operațiunile de încetare a focului armat. Alături de cancelarul german au fost prezenți mai mulți de reprezentanți economici. Mai mulți experți în economie susțin că statul kenyan speră să investească în capitalul străin pentru a-și mări capacitatea de producție a energiei electrice și, odată cu aceasta, baza industrială.
Mii de oameni din Manipur au primit adăpost în diverse structuri de apărare și în sediile guvernului de stat, după ce trupele indiene au desfășurat mai multe operațiuni militare în nord-estul țării, informează The Guardian. În urma confruntărilor mortale dintre grupurile tribale și non-tribale de pe teritoriul statului indian Manipur, aproximativ 9.000 de civili au fost forțați să-și părăsească locuințele, iar cel puțin 20 de persoane au fost rănite, inclusiv doi politicieni locali. Întregul proces de evacuare s-a concentrat pe mutarea oamenilor din zona aflată în mijlocul unor confruntări mortale. Școlile, colegiile, birourile și magazinele au fost închise, iar accesul la internet continuă să fie interzis. ” Armata desfășoară marșuri cu drapel pentru a menține situația sub control, iar mutarea sătenilor în zone mai sigure departe de locurile de violență este în curs de desfășurare. Guvernul va soluționa cererile și nemulțumirile după ce va discuta cu toate comunitățile și liderii”, a declarat N. Biren Singh, liderul guvernului local din Manipur, într-un mesaj video, făcând un apel la pace și cooperare din partea oamenilor. Mai multe ciocniri violente au izbucnit în diferite locuri ale statului din nord-estul Indiei în timpul unui „Marș de solidaritate tribală”, care a avut loc pe data de 3 mai. Marșul a fost convocat pentru a se opune cererii de lungă durată prin care comunitatea Meitei să fie inclusă pe lista “triburilor programate” a statului, primind în aprilie 2023, sprijin din partea Înaltei Curți din Manipur. Acest statut joacă rolul de recunoaștere oficială a celor mai dezavantajate grupuri socio-economice din India.
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care cetățenii din estul ocupat al Ucrainei riscă să fie deportați, dacă nu își schimbă cetățenia, relatează Deutsche Welle. Conform actului oficial, cetățenii care locuiesc în orașele – Herson, Zaporojie, Lugansk și Donețk, pot rămâne în zonele respective având cetățenia ucraineană, doar până la data de 1 iulie 2024. Astfel, ucrainenii care trăiesc în estul ocupat de forțele militare ruse sunt forțați să-și ia cetățenia rusă – altfel se confruntă cu deportarea. Mai mulți jurnaliști de investigație din cadrul redacției Deutsche Welle au discutat cu câteva persoane din zonele ocupate, Herson și Zaporojie, iar acestea au confirmat că toți ucrainenii din regiune sunt forțați să-și ia pașapoarte rusești. “Soldații ruși au percheziționat totul în casa noastră. Când i-am arătat pașaportul ucrainean, au strigat că ar trebui să-l schimb cu unul rusesc și că altfel mi-ar fi luată mașina și voi fi deportat”, a menționat unul dintre civili. O altă femeie din regiunea Zaporojie a mărturisit cum ocupanții ruși au amenințat că îi vor deporta copiii mici în Rusia dacă nu va solicita imediat un pașaport rusesc. Potrivit Ministerului Britanic al Apărării, oficialii de la Moscova se pare că vor să accelereze integrarea teritoriilor ocupate în Rusia, pentru a “vinde” invazia Ucrainei drept un succes al propriului popor, în contextul perioadei premergătoare a alegerilor prezidențiale din 2024.
Abdoulaye Maiga, prim-ministrul interimar al Maliului, a anunțat că referendumul pentru o nouă constituție în națiunea vest-africană va avea loc pe 18 iunie 2024, relatează France 24. Anunțul a fost făcut la televiziunea de stat, unde Maiga, a citit un decret în care spunea că țara a fost chemată „să decidă asupra proiectului Constituției” în iunie, după ce primul termen stabilit a fost depășit, pe data de 19 martie 2023. Noua constituție este primul pas major în planurile pe care armata, de pe teritoriul statului african, le-a invocat pentru a justifica continuarea guvernării până în 2024, după răsturnarea fostului președinte Ibrahim Boubacar Keita în august 2020. Alegerile urmează să aibă loc în februarie 2024 pentru a restabili un guvern civil în capitala Mali, orașul Bamako. Experții politici susțin că proiectul de lege ar întări semnificativ puterea președintelui. Conform noului referendum, președintele, și nu guvernul, va determina noua politică a națiunii, de asemenea, va numi prim-ministrul și miniștrii și va avea dreptul de a îi scoate din funcție.
Aproximativ 400 de femei se află în a doua săptămână de greva foamei într-o închisoare de înaltă securitate din capitala Irakului, Bagdad, pentru a protesta împotriva condamnărilor, dar și a condițiilor îngrozitoare în care sunt ținute, informează BBC. Femeile în cauză au specificat că nu au avut contact cu ambasadele lor, iar reprezentanții diplomatici nu au fost prezenți la multe dintre procesele lor. Grupul include cetățene străine din Rusia, Turcia, Azerbaidjan, Ucraina, Siria, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii, care desfășoară întreaga grevă a foamei de pe 24 aprilie. Conform videoclipurilor trimise către BBC Arabic din interiorul unității de la Bagdad, o mulțime de femei slăbite stau întinse nemișcate pe podele de piatră tare din cadrul instituției. Gruparea Statului Islamic (ISIS), a purtat o campanie brutală pentru a înființa un califat autodeclarat – o națiune islamică – în Siria și Irak, ucigând și înrobind mii de oameni pe o perioadă de cinci ani. După căderea sa în 2017, mai mulți bărbați au fost executați, în timp ce mii de femei și copii au fost duși în centre de detenție. Unele au fost repatriate în țările lor natale, dar majoritatea continuă să rămân în închisorile siriene și irakiene.
