Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Un prizonier palestinian aflat într-o închisoare din Israel a decedat după aproape trei luni de greva foamei, relatează Al Jazeera. Autoritățile israeliene au confirmat faptul că prizonierul palestinian, Khader Adnan, a decedat, după ce a început greva foamei la scurt timp după ce a fost arestat, la data de 5 februarie. Penitenciarul în care acesta a fost reținut a declarat că Adnan „a refuzat să se supună analizelor medicale sau să primească tratament medical” și că „a fost găsit inconștient în celula lui”. Conform grupului israelian pentru drepturile omului, HaMoked, peste 1000 de palestinieni sunt reținuți în prezent de autoritățile israeliene, fără a li se oferi acuzații. Potrivit Societății Prizonierilor Palestinieni, Adnan, în vârstă de 44 de ani, din orașul Arraba din Cisiordania, se numără printre palestinienii reținuți fără vreo acuzație, acesta refuzând să mănânce timp de 87 de zile pentru a protesta împotriva detenției sale.
Un lider de cult din Kenya, acuzat că le-a ordonat adepților săi să se înfometeze până la moarte, a apărut în fața instanței de judecată, relatează Reuters. Autoritățile kenyene au identificat peste 100 de cadavre, majoritatea copii, găsite în gropi comune. Ministerul de Interne din Kenya a declarat că peste 400 de persoane sunt date dispărute. Autoritățile au declarat că victimele identificate au fost membri ai Bisericii Internaționale Good News condusă de Paul Mackenzie, în vârstă de 50 de ani, care a prezis că lumea se va sfârși pe 15 aprilie, ordonându-le adepților săi să se sinucidă pentru a fi primii care vor merge în rai. Conform unui anchetator implicat în caz, Mackenzie a negat faptul că le-ar fi ordonat adepților săi acest lucru. Acesta se confruntă și cu alte acuzații anterioare, cazul său fiind transferat la o curte de judecată din orașul Mombasa.
Parlamentul din Uganda a adoptat una dintre cele mai stricte legi anti-LGBTQ, incluzând prevederi pentru pedeapsa cu moartea, informează Reuters. Cu toate că președintele Ugandei a cerut ca unele prevederi ale proiectului de lege să fie modificate, legea a fost adoptată fără ca mari schimbări să fie aduse textului de lege. Prevederile legii permit pedeapsa cu moartea în cazurile de așa-numită „homosexualitate agravată”, un termen pe care guvernul îl folosește pentru a descrie anumite acțiuni, precum atunci când unul dintre parteneri este pozitiv pentru HIV. De asemenea, textul legii permite o pedeapsă de 20 de ani pentru promovarea homosexualității. În urma adoptării legii de către parlament, președintele Ugandei, cunoscut ca fiind un oponent a drepturilor comunității LGBTQ, o poate semna, o poate trimite înapoi parlamentului sau își poate exprima dreptul de veto.
Autoritățile din Rusia au deportat un cetățean german, acuzat de „propagandă LGBT”, relatează Deutsche Welle. Cetățeanul german a fost condamnat de un tribunal rus pentru „promovarea relațiilor sexuale netradiționale” , urmând a fi deportat. O instanță din regiunea de est, Kamchatka, a decis să amendeze cetățeanul german cu 150.000 de ruble, sau aproximativ 1.700 de euro, și să-l expulzeze din Rusia. Agenția rusă de presă, RIA, a declarat că acesta și-a recunoscut vinovăția în instanță. Cu toate acestea, nu a fost dezvăluit în ce mod cetățeanul „a promovat relații sexuale netradiționale”. În ceea ce privește drepturile comunității LGBTQ, președintele rus Vladimir Putin a adoptat o lege în luna decembrie prin care s-au interzis sursele mass-media, sursele online, cărțile, filmele și producțiile de teatru despre care se consideră că ar conține „propagandă a relațiilor sexuale netradiționale”, cunoscută drept „propagandă LGBT”.
Șeful guvernului controlat de armată din Myanmar, generalul senior Min Aung Hlaing, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Chinei, care a oferit sprijin regimului său de când a preluat puterea în urmă cu doi ani, relatează ABC News. Televiziunea de stat din Myanmar, MRTV, a declarat că Qin Gang a purtat discuții în capitală cu Min Aung Hlaing și alți oficiali de rang înalt, făcând schimb de opinii cu privire la relațiile bilaterale, situația politică a Myanmarului și condițiile necesare pentru stabilitatea și dezvoltarea statului. Reprezentanții Myanmarului se confruntă cu o criză politică declanșată în momentul în care armata a preluat puterea în februarie 2021, detronând guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi. Situația a provocat proteste pașnice pe scară largă pe care forțele de securitate le-au înăbușit cu o forță mortală, declanșând rezistență armată în toată țara, mișcări pe care armata nu a reușit să le controleze.
Mai multe brigăzi noi de soldați ucraineni au fost formate pentru a participa la o viitoare contraofensivă, informează The Guardian. Cele opt formațiuni au apărut pe fondul speculațiilor tot mai mari cu privire la momentul viitorului atac și dacă acesta va putea să genereze o înfrângere serioasă invadatorilor ruși. Reprezentanții Ministerului de Interne ucrainean au declarat că au „format pe deplin” brigăzile inițiale, cuprinzând până la 40.000 de militari, dar au adăugat că vor avea nevoie de pregătire suplimentară înainte de a fi pregătiți să ia parte la lupte. Ministrul de interne, Ihor Klymenko, a declarat într-un interviu că trupele vor fi reechipate și că procesul de instruire va dura încă două-trei săptămâni înainte ca acestea să poată fi însărcinate cu „operațiuni ofensive adecvate de asalt” alături de armata ucraineană.
Liderii din Serbia și Kosovo s-au întâlnit la Bruxelles pentru a continua discuțiile privind punerea în aplicare a unui plan susținut de Uniunea Europeană de normalizare a legăturilor dintre foștii inamici de război, conform ABC News. Reprezentantul Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a convocat întâlnirea dintre președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul kosovar Albin Kurti. Agenda lor a inclus, printre altele, aprobarea unei declarații privind persoanele care rămân dispărute în urma războiului din 1998-99 din Kosovo, care era o provincie sârbă cu o mișcare armată pro-independență la acea vreme. O declarație emisă la scurt timp după începerea întâlnirii a descris problema persoanelor dispărute ca fiind una „umanitară” și a subliniat „necesitatea urgentă pentru eforturi suplimentare pentru a atenua suferința umană a familiilor” care așteaptă închiderea cazurilor după atâția ani.
Mai mulți cetățeni indieni au fost întemnițați în Qatar de luni de zile pentru că au spionat un program pentru submarine în numele Israelului și ar putea risca pedeapsa cu moartea, potrivit rapoartelor presei, relatează Aljazeera. Cei opt indivizi sunt foști ofițeri din marina indiană și au fost arestați la sfârșitul lunii august, potrivit rapoartelor presei indiene, pakistaneze, israeliene și arabe. Reprezentanții indieni au avut acces consular la cei opt prizonieri și au încercat să le asigure eliberarea, dar liderii de la Doha au declarat că dovezile existente sugerează că foștii ofițeri au transmis informații Israelului, a informat publicația de știri indiană ThePrint. Presa indiană a raportat că sunt angajați seniori ai Dahra Global Technologies and Consulting Services, o companie care oferă consultanță pentru un program din Qatar care vizează obținerea de submarine de înaltă tehnologie fabricate în Italia, ce ar putea evita detectarea radarului.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a solicitat statelor din întreaga lume să-și intensifice obiectivele privind energia regenerabilă și să încheie un tratat global în acest scop, informează Deutsche Welle. „Ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a secolului nostru și anume criza climatică”, a declarat Baerbock la cel de-al 14-lea dialog despre climă de la Petersberg. „Toți cei adunați astăzi aici putem face partea noastră pentru a atenua această criză”, a adăugat aceasta la conferința miniștrilor energiei și mediului, reuniți la Berlin, unde au participat și reprezentanți din peste 40 de țări. Reprezentantul american pentru climă, John Kerry, a fost și el prezent la conferința de la Berlin care este menită să pună bazele discuțiilor ce vor conduce la conferința privind clima, intermediată de ONU, din Dubai, Emiratele Arabe Unite. Conferința ONU privind schimbările climatice, cunoscută sub numele de COP28, va avea loc la Dubai în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie.